Fostul consilier de stat la Preşedinţie Elena Udrea ar fi trebuit să respecte o clauză de confidenţialitate din contractul său de muncă potrivit căreia era obligată să nu facă publice informaţiile aflate în calitatea sa oficială, fapt pentru care ar fi încasat chiar un spor salarial. Potrivit unor avocaţi bucureşteni şi unor jurişti, fiecare angajat de la Palatul Cotroceni semnează un contract în care este stipulată o clauză de confidenţialitate, iar angajatului - în funcţie de poziţia pe care o va ocupa în Administraţia Prezidenţială - i se aplică o interdicţie de a relata sau publica, pe durata unei anumite perioade, în cazul în care părăseşte postul, informaţiile aflate în calitatea sa oficială. Durata interdicţiei este aplicată diferit de la un post la altul. Interdicţii similare sunt aplicate şi angajaţilor altor instituţii în care se lucrează cu informaţii secrete. De altfel, persoane care au lucrat la Palatul Cotroceni susţin că angajaţii Administraţiei Prezidenţiale beneficiază de un spor salarial, tocmai pentru a păstra confidenţialitatea datelor. În atribuţiile şefului Cancelariei preşedintelui - post pe care l-a ocupat Elena Udrea - intră stabilirea agendei şefului statului, citirea corespondenţei şi a documentelor acestuia. Mai mult, Udrea avea obligaţia, printre altele, de a colabora cu toate departamentele şi compartimentele din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, coordonând activitatea acestora pentru a stabi agenda preşedintelui. Elena Udrea primea, înregistra şi clasa documentele clasificate, secrete şi nesecrete sosite pe adresa preşedintelui României. Aceasta şi-a anunţat demisia din funcţia de consilier prezidenţial în 21 octombrie, cererea sa fiind semnată de şeful statului în 24 octombrie. O săptămână mai târziu, în seara de 29 octombrie, într-o emisiune televizată, Udrea l-a atacat pe premierul Călin Popescu Tăriceanu, amintind de relaţia de afaceri şi de prietenie dintre acesta şi Dinu Patriciu. "L-a întrebat cineva pe Tăriceanu dacă a sunat la Parchet în ziua arestării lui Patriciu pentru a interveni în favoarea prietenului său?", s-a întrebat Udrea. Informaţia a provocat reacţii, premierul Călin Popescu Tăriceanu şi procurorul general al României, Ilie Botoş, fiind obligaţi să recunoască faptul că au purtat acea convorbire, despre care şeful statului, Traian Băsescu, a declarat că nu ar fi spus nimănui dacă informaţia nu era transmisă de către fostul consilier.Traian Băsescu a afirmat că în momentul telefonului lui Botoş în biroul lui era şi un consilier de stat, pe care l-a trimis după Constituţie şi Codul penal. Preşedintele a precizat că acel consilier a fost Elena Udrea, despre care a spus că a alergat după actele pe care i le-a cerut după ce a vorbit cu Botoş. Totuşi, consilierul pe probleme constituţionale şi legislative a Preşedinţiei este Renate Weber. Informaţia lansată de Udrea - care a auzit, după spusele lui Băsescu, convorbirea pe care a avut-o cu Botoş despre telefonul lui Tăriceanu - a declanşat un război între Executiv şi puterea judecătorească. Coincidenţă sau nu, procurorii ceruseră - în săptămâna în care Udrea şi-a dat demisia - supravegherea conturilor a 60 de persoane într-un caz de spălare de bani, printre conturile verificate fiind cele ale premierului, soţiei acestuia, ale lui Dinu Patriciu, ale unor oameni de afaceri şi ale unor jurnalişti. Elena Udrea pare a fi un pion folosit în a amplifica discordia dintre Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria, cu atât mai mult cu cât tensiunile dintre cele două instituţii au devenit vizibile o dată cu venirea acesteia în funcţia de consilier de stat...