Agenda politică - Reabilitare termică pe modelul Sânmartin
Social-democraţii bihoreni propun municipalităţii orădene să preia modelul aplicat de Primăria Sânmartin în privinţa reabilitării termice a blocurilor, având în vedere că se plânge că nu găseşte constructori pentru aceste lucrări. Mai exact, Sânmartinul realizează reabilitările termice pe sume mici prin intermediul unei firme care funcţionează în subordinea Consiliului Local.
Primarul comunei Sânmartin, Cristian Laza, a declarat că, în urmă cu doi ani şi jumătate, administraţia locală a început programul de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe. pentru că nu sunt firme interesate să realizeze astfel de lucrări considerate mici, a fost înfiinţată o societate în subordinea Consiliului Local, SPAS Construct, cu 11 angajaţi, care se ocupă exclusiv de izolarea blocurilor. Astfel, din cele 36 de blocuri din comună, au fost reabilitate 10 - opt finalizate şi două în curs de finalizare. Primarul Cristian Laza a menţionat că aceste blocuri au fost reabilitate la costuri mici, dând exemplul unui bloc cu 20 de apartamente (1.200 mp), unde lucrările au costat aproximativ 290.000 de lei, contribuţia cetăţenilor fiind de 10%. „Eu cred că a fost o reţetă câştigătoare pentru că, pe de o parte, nu am mai fost nevoiţi să stăm luni sau ani în licitaţii publice, mai ales că firmele de construcţii nu se înghesuie la asemenea lucrări, migăloase, din care nu câştigă foarte mulţi bani. Motiv pentru care am luat această decizie şi iată rezultatele. Dorim ca până la finalul mandatului meu să reabilităm toate cele 36 de blocuri din comuna Sânmartin”, a declarat, într-o conferinţă de presă, Cristian Laza.
Purtătorul de cuvânt al PSD Bihor, Adrian Madar, a menţionat că, spre comparaţie, în municipiul Oradea, ultima hotărâre a Consiliului Local identificată pentru programul multianual de reabilitare termică este din 2012 (75 blocuri). În schimb, municipalitatea a accesat 11 proiecte europene, care include reabilitarea a 47 de blocuri. Valoarea totală estimată este de 28,3 milioane lei, din care 15,9 milioane lei din fonduri europene, 4,8 milioane lei contribuția orașului, iar diferența de 7,6 milioane lei suportată de cetățeni. Madar a mai menţionat că, potrivit legislaţiei, contribuţia asociaţiilor de proprietari în proiectele de reabilitare termică este de minimum 10%, Oradea cere 20%, iar în cazul proiectelor pe fonduri europene, contribuţia ar trebui să fie între 3,5 şi 25%, însă municipalitatea orădeană cere o contribuţie de 27% din partea asociaţiilor de proprietari. De asemenea, contribuţia Primăriei poate fi, conform legislaţiei naţionale, de maximum 90% (procent aplicat în comuna Sânmartin), în schimb, Oradea contribuie cu doar 17%. Totodată, legislaţia românească prevede posibilitatea suportării cheltuielilor asociaţiilor de proprietari de către primărie, cu recuperarea acestora în maximum 10 ani, însă Oradea cere restituirea lor în trei ani, pentru ca în contractele încheiate să se precizeze că suma trebuie plătită pe loc. Adrian Madar a menţionat că din cele 47 de blocuri municipalitatea a recepţionat lucrările la unul singur. „În cazul singurului bloc reabilitat, preţul a fost de 518 lei/mp, cu aproape 60% mai mult decât în Sânmartin. Un cetăţean din Oradea plăteşte de patru ori mai mult decât unul din Sânmartin pentru reabilitarea termică a blocurilor”. În aceste condiţii purtătorul de cuvânt al PSD Bihor recomandă municipalităţii fie să acceseze fonduri pentru reabilitarea termică a blocurilor de la bugetul de stat, fie să preia modelul din Sânmartin.
Comentarii
Nu există nici un comentariu.