Conform unui clasament realizat în funcţie de gradul de implicare și activitate politică a parlamentarilor, judeţul Bihor se află pe locul 20. Cel mai harnic parlamentar a fost liberalul Gavrilă Ghilea, iar cel mai leneş UNPR-istul Ioan Hulea, care, drept răsplată, a fost pus preşedinte la PMP Bihor. Din păcate, nu există şi un clasament care să evalueze calitativ activitatea parlamentarilor.

 

Pentru început este foarte important de explicat cum s-a făcut acest clasament. La baza lui stă Indicele agregat al Activității Parlamentare (IAP), adică o medie ponderată a principalelor activități parlamentare care însumează inițiative legislative (în pondere de 30%), luări de cuvânt (25%), declarații politice (20%), întrebări și interpelări (15%) şi moţiuni (10%). Mai merită menţionat că, în unele cazuri, valoarea foarte mare a IAP este rezultatul numărului mare de luări de cuvânt a liderilor de grup, președinților și vicepreședinților de Cameră sau Senat, prin natura funcției deținute.

Din totalul de 595 de demnitari, în prezent, sunt activi 357 de deputați și 157 de senatori.

 

Bihorul, în coloană

Într-un clasament pe judeţe, Bihorul se află pe locul 20, cu o medie a IAP de 44,2%, la mai puţin de jumătate, comparativ cu judeţul Vaslui (101,%) şi dublă faţă de Mehedinţi (19,6%). Cei 17 parlamentari bihoreni au avut însă diferenţe mari în ceea ce priveşte activitatea. Gavrilă Ghilea, PNL, este primul, cu un IAP de 101,35%, cele mai multe, 265, fiind luări de cuvânt. Pe locul doi este Florian Bodog, PSD, cu un indice de 99,4% şi care s-a remarcat mai ales prin luări de cuvânt (152). Florica Cherecheş, PNL, a vorbit mai puţin şi s-a axat pe partea de legiferare, unde conduce detaşat cu 113 iniţiative legislative. IAP-ul ei este 78,8%. Cel mai activ parlamentar UDMR este fosta viceprimăriţă Biró Rozalia-Ibolya, cu un indice de 53,1%, cele mai multe fiind întrebări şi interpelări. Ea este urmată de colegul de partid Szabó Ödön, cu un indice de 43,65%. Urmează patru liberali, Liviu Laza-Matiuţa (39,4%), Lucia Varga (39%), Valeriu-Victor Boeriu (38,3%) şi Ioan Cupşa, cu 37,5%. Deputatul Sonia Drăghici (PSD), decedată luna trecută, a vut un IAP de 36,6%, ea fiind urmată de Adrian Merka, de la minorităţi, cu 35,55%, de fostul ministru al Sănătăţii, Cseke Attila, cu 32,15%, de Cristian Bodea, proaspăt membru al Partidului Ecologist Român, după ce a fost dat afară din PNL, are un indice IAP de 31%, iar Gheorghe Costin, PNL, are un indice de 29,9%. Cel mai inactiv parlamentar a fost Ioan Hulea, proaspătul preşedinte al PMP Bihor, cu un indice de 11,75%, cu nicio declaraţie politică şi întrebare sau interpelare, urmat de Bogdan Gheorghe-Dănuţ, PSD, cu 17,45%, şi Sorin Ioan Roman, PSD, cu 26,4%, la mare distanţă totuşi de ultimul clasat.

Până la sfârşitul lunii noiembrie românii vor trebui să pună ştampila pe buletinele de vot ale noilor aleşi. În acest context, statistica privind activitatea parlamentară prezentată mai sus este un factor important, dar nu suficient. Cei care doresc să voteze în cunoştinţă de cauză, să ştie cu exactitate dacă parlamentarul care a făcut parte din vechiul legislativ merită un nou vot, trebuie să facă şi o evaluare calitativă a muncii acestuia. Nu este suficient să vorbeşti mult, dacă spui prostii şi nici să propui legi, dacă ele sunt proaste sau sunt împotriva interesului tău ca cetăţean.   

 

Curiozităţi (casetă)

Cu două partide puternice în faţă, PNL şi PSD, pe primul loc în topul grupurilor parlamentare, cu o valoare medie a IAP de 62,56, este grupul neafiliaților. Grupul minorităților, UNPR și UDMR sunt cele mai puțin active grupuri parlamentare, cu cele mai scăzute niveluri ale IAP, la finalul primelor 7 sesiuni parlamentare. Femeile din Parlamentul României s-au dovedit a fi cu peste 31,5% mai active decât bărbații, în prezenta legislatură. IAP-ul acestora este de 59,98, față de cel al colegilor bărbați, de doar 45,58. Deputatul Sebastian Ghiță (PSD) este singurul parlamentar activ „codaș”, cu o valoare a IAP mai mică de 1. Cei 179 de senatori au fost cu 23% mai harnici decât cei 416 deputați.