Preşedintele Consiliului Reprezentanţilor Unionali din UDMR, senatorul Frunda Gyorgy, a declarat, sâmbătă, la seminarul referitor la Legea privind statutul minorităţilor naţionale organizat la Casa Bernady, că România se află, cu această lege, "în faţa unui examen internaţional de toleranţă. Frunda a spus că experienţa secolului XX a arătat că este mai uşor să previi conflictele interetnice decât să le rezolvi ulterior. "Statele pot cere loialitate de la comunităţile minoritare, cu condiţia ca statul să recunoască dreptul acestor comunităţi?, a spus Frunda, care a remarcat că discriminarea pozitivă a comunităţilor minoritare, cum există şi în România, este o abordare corectă a acestei probleme. "Ea înseamnă, de fapt, acordarea unor drepturi substanţiale, este esenţa drepturilor politice ale minorităţilor naionale?, a explicat Frunda, care a adăugat că în Constituţie există deja astfel de drepturi, între care şi condiţii mai lejere de accedere în Parlament a reprezentanţilor minorităţilor, şi că, odată cu Legea privind statutul minorităţilor naţionale, România se află în faţa unui examen internaţional de toleranţă. "Ce vrem să facem cu acest proiect de lege privind statutul minorităţilor se încadrează în ideea descentralizării administraţiei", a spus, la rândul său, preşedintele UDMR, Marko Bela. El a dat ca exemplu drepturile prevăzute în proiect, în special înfiinţarea consiliilor minorităţilor, care să decidă în probleme care privesc comunităţile minoritare, nu să aibă doar rol consultativ ca până acum. ?În 2005, nimeni nu contestă dreptul minorităţilor de a-şi da cu părerea în probleme care le privesc. L-au avut şi până acum. Observ, însă, că funcţionează în capul unora ideea unui sistem decizional centralist şi centralizat. O astfel de concepţie are impact asupra procesului de descentralizare, care trebuie să continue", a spus Marko. Acesta a declarat că s-a acceptat greu ideea că şi consiliile locale sau primăriile sunt capabile să decidă în legătură cu soarta unor instituţii, legat de administrare, ce clase se înfiinţează sau se desfiinţează, eventual alături de inspectoratele şcolare. "Funcţionează un sistem de decizii comune. Cu această lege, noi mai aducem un factor în plus", a declarat Marko Bela. El a precizat că, potrivit legii prezentate şi acceptate deja de Guvern, fără acordul acestor consilii ale minorităţilor nu se poate lua o decizie legată de o şcoală sau clasă, teatru, instituţie culturală, redacţie de limbă a unei minorităţi la TV sau radio public.