În sfârşit, după cele de la Belgrad, s-au mişcat şi autorităţile de la Bucureşti, care, sperăm că şi în urma articolelor publicate de ziarul nostru, l-au declarat ca indezirabil pe teritoriul României pe Laszlo Toroczkai, preşedintele organizaţiei revizioniste "Mişcarea Tinerilor din cele 64 de comitate". Miercurea trecută, acestuia i-a fost refuzată intrarea în ţară la punctul de trecere a frontierei de la Micherechi-Salonta. După incidentul de la Vama Salonta, supărat nevoie mare, liderul Mişcării l-a contactat atât pe juristul de drept internaţional Tamas Gaudi-Nagy, membru în conducerea unei alte organizaţii revizioniste, Uniunea Mondială a Maghiarilor, cât şi Ministerul de Externe din Ungaria, ba a cerut explicaţii şi consulului României din Szeged. Nu ştim ce explicaţii mai aştepta tânărul honved atâta vreme cât la demonstraţiile pe care le organizează în faţa Ambasadei României din Budapesta şi chiar a Consulatului din Szeged se scandează "Să piară Trianonul!", "Valahi împuţiţi!" şi "România-i de c?". Probabil, dorea ca grănicerii români să-l aştepte cu pâine şi sare şi să-l pupe pe frunte? Gurile rele spun că, pe lângă faptul că nu mai poate să-i îndemne personal pe tinerii maghiari la revizuirea Tratatului de Pace de la Trianon, interdicţia de a intra în România are şi efecte sentimentale asupra lui Toroczkai? Se zice că, deşi se plânge tot timpul că trebuie să se lupte cu românii care sunt şovini, vajnicului revizionist i-a căzut cu tronc o tânără autohtonă de pe plaiuri moldovene. De curând, Laszlo Toroczkai a participat la înfiinţarea filialei Mişcării din Salonta, ca şi componentă, vezi Doamne, a aşa-zisului Comitat Bihar, unul din cele 64 comitate existente în mintea înfierbântată a tinerilor revizionişti. Unde credeţi dumneavoastră că s-a desfăşurat şedinţa de constituire a noului cuib de revizionişti? Şi normal (deşi este cu totul anormal) că la "Casa Maghiară", sediul local al UDMR-ului, acest etern partener de guvernare al executivelor române dintotdeauna şi care militează cică pentru reconcilierea româno-ungară? Nu ne mai miră nimic, doar primarul Salontei, fruntaşul local al UDMR, Laszlo Torok, este tizul lui Toroczkai. Am auzit că, pentru desfăşurarea unor activităţi social-cuturale la sediul amintit, Laszlo Torok percepe chirii frumuşele şi ne întrebăm dacă le-a cerut bani şi tinerilor levenţi? Dintr-un articol al unui confrate de la un cotidian local de limba maghiară, am aflat că, deşi se dă colaborator la o emisiune radiofonică ungară, unde nu l-a auzit nimeni, şi redactor-şef la săptămânalul budapestan falimentar "Magyar Jelen", Laszlo Toroczkai a binevoit să interzică accesul presei, deci a colegilor săi, la şedinţa de constituire de la Salonta. În mod cert, nu a vrut ca presa să afle ce "indicaţii preţioase" revizioniste le-a dat adepţilor săi, care, vai, au rămas, cel puţin pentru o bună perioadă, fără fuhrerul mult iubit. Era şi cazul? Aşa cum îi place lui Laszlo Toroczkai să-l parafrazeze pe poetul ungar Jozsef Attila (căruia tot UDMR i-a ridicat statuie la Oradea) cu dictonul "Nem, nem soha!", aşa i s-a transmis şi lui, pe bună dreptate, din partea autorităţilor române "Nem, nem, Laci!"