Premierul Călin Popescu Tăriceanu a prezentat marţi, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului, textul angajării răspunderii Guvernului pe pachetul de legi privind proprietatea şi justiţie, iar ieri a prezentat proiectele de lege cuprinse în pachetul legislativ. Acesta cuprinde prevederi referitoare la elaborarea şi implementarea legislaţiei privind restituirea proprietăţii imobiliare, preluată în mod abuziv în perioada 6 martie - 22 decembrie 1989, restituirea proprietăţilor funciare şi încurajarea dezvoltării agriculturii şi reforma justiţiei. Regimul proprietăţilor Principiile de bază ale pachetului de legi privind modificarea regimului proprietăţii imobiliare sunt restituirea în natură a tuturor imobilelor aflate în proprietatea statului la momentul adoptării legii, acordarea de despăgubiri juste şi echitabile, astfel încât interesele chiriaşilor să nu fie afectate. Prin modificarea Legii 10/2001 s-a urmărit eliminarea excepţiilor de la restituire în natură, devenind astfel posibilă restituirea imobilelor în care se află sedii ale partidelor politice, ambasadelor, instituţiilor publice. Pentru instituţiile publice, şi mai ales pentru şcoli şi spitale, se prevăd termene de menţinere a destinaţiei de până la 5 ani. Noutăţile referitoare la proprietăţile funciare sunt legate de reglementarea globală a proprietăţii, conform cărora inclusiv proprietarii sau moştenitorii proprietarilor care nu s-au înscris în C.A.P.- uri şi n-au predat pământul statului pot primi titluri de proprietate conform legii. Pachetul legislativ cuprinde, totodată, introducerea rentei viagere ca modalitate de a stimula gruparea terenurilor agricole. Conform legii, pentru fiecare proprietar de teren agricol de peste 62 de ani, care are maximum 10 hectare, se va oferi de la buget o sumă de 100 de euro/ an/ hectar pe toată durata vieţii în cazul vânzării terenului, respectiv 50 de euro/ an/ hectar pe toată durata vieţii în cazul arendării terenului. Aceste sume se adaugă preţului de vânzare, respectiv arendei obţinute. Concomitent, prin pachetul legislativ se modifică Codul Fiscal, în sensul majorării impozitului pe terenurile agricole şi forestiere. Majorările intră în vigoare de la 1 ianuarie 2006 şi sunt cuprinse între 200.000 de lei şi 600.000 lei, diferenţiat pe clase de calitate a terenului. Reforma justiţiei Prin modificările aduse Legii privind statutul magistraţilor, persoanele numite în funcţii de conducere se vor bucura de puteri sporite în selectarea echipei lor şi în organizarea activităţii, dar, în acelaşi timp, pot fi trase la răspundere pentru ineficienţa instituţiilor şi management defectuos. În cazul judecătorilor, preşedinţii şi vicepreşedinţii de la curţile de apel, tribunale, judecătorii sunt numiţi în funcţiile de conducere de Consiliul Superior al Magistraturii pe baza unui concurs organizat de CSM, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii. Procurorul general al României, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii lor şi şefii de secţii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie, sunt numiţi pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM. Revocarea este dispusă de Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM, pe baza unor criterii obiective de evaluare. O altă modificare vizează eliminarea posibilităţii rămânerii în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare. Totodată, se urmăreşte asigurarea unei independenţe reale a procurorilor în activitatea de urmărire penală, în adoptarea soluţiilor şi în cursul dezbaterilor judecătoreşti. Proiectul subliniază principiul specializării judecătorilor, prin stabilirea obligaţiei de a crea secţii sau complete specializate în cadrul judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel. Moţiunea de cenzură se va dezbate săptămâna viitoare Moţiunea de cenzură depusă de PSD cu ocazia angajării răspunderii guvernului va fi prezentată, luni, în plenul Camerelor reunite, iar dezbaterea şi exprimarea votului secret cu bile va avea loc în şedinţa de miercuri a Parlamentului, a anunţat secretarul Camerei, Titu Gheorghiof. Astfel, luni, începând cu ora 16.00, va avea loc prezentarea moţiunii de cenzură, şedinţa fiind precedată de întrunirea Birourilor Permanente. Parlamentul se va reuni apoi miercuri, începând cu ora 9.00, pentru discutarea moţiunii de cenzură.