Deputaţii şi senatorii care reprezintă interesele judeţului Bihor în Parlamentul României se află, la fel ca şi ceilalţi colegi de camere, la sfârşitul primului an din mandatul 2004-2008. Intervenţiile în plenul camerelor, precum şi propunerile legislative nu au fost într-un număr foarte mare, singura care face notă discordantă fiind senatorul Verginia Vedinaş, aceasta semnând nu mai puţin de 85 de iniţiative legislative. De asemenea, trebuie precizat că, din luna octombrie a acestui an, doi dintre senatorii trimişi în Parlament de bihoreni la alegerile generale, din noiembrie 2004, au devenit observatori la Parlamentul European. Deputatul Valeriu Boeriu (PNL), membru în comisia pentru sănătate şi familie, a susţinut, în acest an, şapte declaraţii politice, majoritatea referitoare la situaţia din sistemul de sănătate, acesta afirmând că susţine pachetului de legi privind reforma în acest domeniu. De asemenea, Boeriu a avut şi patru propuneri legislative, dintre care trei au ajuns la Camera Superioară a Parlamentului, iar ultima se află în dezbatere la comisii. Iniţiativele legislative privesc organizarea şi funcţionarea activităţilor şi practicilor de medicină complementară/alternativă, concesionarea unor spaţii cu destinaţia de cabinete medicale, înfiinţarea Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar, contribuind şi la elaborarea legii farmaciei. Trebuie precizat că acesta a lipsit câteva luni din Parlament, din motive medicale. Preşedintele PNL Bihor, deputatul Cornel Popa, secretar al comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din cadrul Camerei Deputaţilor a luat cuvântul în plenul camerei de 14, susţinând, de asemenea, 10 declaraţii politice şi adresând patru întrebări miniştrilor actualului Guvern. Cele patru propuneri legislative ale deputatului liberal se află în Senat. Acestea se referă la modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, modificarea şi completarea dispoziţiilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, modificarea şi completarea Legii nr.462/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, prevenirea accidentelor din mediul subteran speologic şi organizarea activităţii de salvare din mediul subteran speologic. Această ultimă iniţiativă legislativă este susţinută şi de alţi parlamentari bihoreni, fiind elaborată cu sprijinul CORSA. Ionela Bruchental-Pop, deputat PD, a fost membru al comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale până în luna februarie, ulterior devenind membru al comisiei pentru muncă şi protecţie socială. Parlamentarul democrat a susţinut şase declaraţii politice şi a adresat 13 întrebări şi interpelări, în care a ridicat probleme sesizate în cadrul audienţelor de la cabinetele parlamentare deschise în judeţul Bihor. În privinţa propunerilor legislative, Ionela Bruchental se află printre semnatarii proiectului de lege privind acordarea de trusouri pentru nou-născuţi. Deputatul Eduard Hellvig (PC) face parte din comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, al cărei secretar este din luna octombrie a acestui an. A adresat trei interpelări membrilor Guvernului şi a depus trei propuneri legislative. Pe lângă cea referitoare la prevenirea accidentelor în subteran, Hellvig a mai propus modificarea Legii 130/1999 - privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Lakatos Petru, deputat UDMR, este membru în comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare. Parlamentarul bihorean a luat cuvântul în plen de 10 ori, a susţinut o declaraţie politică şi a adresat două interpelări miniştrilor. La capitolul propuneri legislative, Lakatos figurează cu iniţiativa privind prevenirea accidentelor din mediul subteran speologic şi organizarea activităţii de salvare din mediul subteran speologic. Lakatos susţine că activitatea sa a fost mai consistentă la comisia din care face parte, depunând 43 de amendamente la diferitele legi care au fost discutate aici. Deputatul PRM Paul Magheru, aflat la cel de-al doilea mandat de parlamentar, face parte din comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Acesta a luat cuvântul în plenul camerei de 18 ori, făcând 8 declaraţii politice şi adresând 13 întrebări şi interpelări. De asemenea, a depus opt propuneri legislative, dintre care una a devenit lege (cea referitoare la modificarea Legii nr.441/2001 pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.133/2000 privind învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă), iar cinci se află în Camera Superioară a Parlamentului. Acestea se referă la completări ale Legii statutului personalului didactic, la acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, la modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului şi la recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961. Deputatul social-democrat Claudiu Pop, membru în comisia pentru industrii şi servicii, a adresat 12 întrebări şi interpelări referitoare, în mare parte, la problemele ridicate de cetăţenii veniţi în audienţă, a susţinut opt declaraţii politice şi a depus 10 propuneri legislative, nouă dintre acestea ajungând la Senat. Acestea privesc completarea Legii statutului personalului didactic, modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului, modificarea articolului 13 din Ordonanţa Guvernului nr.81/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea crescătoriilor de vânat şi a complexurilor de vânătoare, recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, prevenirea accidentelor din mediul subteran speologic şi organizarea activităţii de salvare din mediul subteran speologic, scutirea de impozit a terenurilor afectate de ploi şi de inundaţii, pe durata neproductivităţii lor, organizarea şi funcţionarea Consiliului Tineretului din România, stabilirea destinaţiei fondurilor obţinute de statul român prin vânzarea pachetului majoritar de acţiuni la Banca Comercială Română. Gheorghe Sârb, deputat PSD, este membru al comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Acesta a susţinut cinci declaraţii politice şi a adresat 14 întrebări şi interpelări. De asemenea, a fost cosemnatar, împreună cu alţi parlamentari, al proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului. Soki Bela, deputat UDMR, membru al comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, a adresat şase întrebări şi interpelări, cu privire, în special, la situaţia din învăţământ. A fost unul dintre semnatarii proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.441/2001 pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.133/2000 privind învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă, iniţiativă devenită Legea 224/2005. Deputatul Adrian-Miroslav Merka, Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România, membru al comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, aflat la primul mandat, nu s-a prea remarcat în Parlament, acesta limitându-şi intervenţiile în plen la o singură declaraţie politică. De asemenea, în ceea ce priveşte propunerea de proiecte de hotărâre, acesta s-a aflat printre cei care au iniţiat Legea Curţii de Conturi. Dintre senatorii trimişi în Parlament de bihoreni, doi au devenit, din luna octombrie, observatori la Parlamentul Europei. Aceştia sunt Alexandru Athanasiu şi Radu Ţîrle. Senatorul social-democrat Alexandru Athanasiu face parte din grupul Partidului Socialiştilor Europeni, fiind membru al comisiei privind forţa de muncă şi afaceri sociale. În cadrul Pralamentului României, acesta este membru al comisiei pentru învăţământ, ştiinţă şi tineret. În primul an al acestui mandat, Athanasiu a luat cuvântul în plen de 12 ori şi a susţinut două declaraţii politice. De asemenea, a avut două proiecte legislative, unul transformat în lege (cel privind învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă) şi unul înregistrat la cameră, privind acordarea unui ajutor financiar cadrelor didactice în vederea achiziţionării de cărţi sau de programe educaţionale pe suport electronic necesare îmbunătăţirii calităţii actului didactic. Senatorul Radu Ţîrle (PD) face parte din grupul Partidului Popular European (democraţi creştini) şi democraţi europeni, fiind membru al comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară. În Senatul României este membru al comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi. De la preluarea mandatului, a avut o singură declaraţie politică şi apare ca semnatar al unui singur proiect de lege, cel privind prevenirea accidentelor din mediul subteran speologic şi organizarea activităţii de salvare din mediul subteran speologic. Acesta s-a remarcat mai mult prin desele vizite făcute în SUA, de multe ori el fiind însoţit de reprezentanţi ai administraţiilor publice locale bihorene şi arădane. În ceea ce-l priveşte pe senatorul Pete Ştefan (UDMR), acesta este membru în comisia economică şi în cea pentru agricultură, industrie alimentară şi silvicultură. A luat de 21 ori cuvântul în plenul Camerei Superioare a Parlamentului României, având, de asemenea, patru propuneri legislative, dintre care una a fost respinsă definitiv. Celelalte două privesc obligaţia statului de a asigura locuinţă pentru persoanele care locuiesc într-un imobil naţionalizat care se retrocedează foştilor proprietari şi modificarea Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. Cel mai activ parlamentar bihorean este senatorul PRM Verginia Vedinaş. Aceasta este vicepreşedinte al comisiei pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului. Până acum, la doar un an de la preluarea mandatului, Verginia Vedinaş a avut 57 de luări de cuvânt în plen şi a susţinut 14 declaraţii politice. În ceea ce priveşte iniţiativele legislative, aceasta şi-a pus semnătura pe 85 de proiecte şi amendamente, majoritatea fiind în discuţii la Senat.