Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) pare a fi, de fapt, neaşteptatul pion hotărâtor în prinderea în şah a Guvernului Tăriceanu, PSD şi PRM nejucând decât rolul de contestatari, pe care e firesc să îl aibă ca oponenţi ai puterii. Printr-o hotărâre luată în 3 mai, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arătau că modificarea actualului cadru legislativ privind reforma justiţiei este inoportună, iar că proiectele de legi în acest sens contravin Constituţiei şi principiilor independenţei şi inamovibilităţii judecătorului. Pe de altă parte, potrivit hotărîrii adoptate în şedinţa prezidată de şeful Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Nicolae Popa - preşedinte al Curţii Constituţionale până anul trecut - judecătorii îşi exprimau acordul de principiu cu Strategia şi Planul de Acţiune pentru reformă, "fiind decişi să sprijine traducerea acestora în fapt, în vederea îndeplinirii tuturor cerinţelor domeniului, pentru asigurarea intrării în vigoare, la termenul stabilit, a Acordului de aderare a României la Uniunea Europeană". Acordul ar trebui semnat în 1 ianuarie 2007. Însă, ca urmare a reclamaţiilor judecătorilor instanţei supreme, în 6 iulie Curtea Constituţională a restituit Parlamentului pachetul legislativ privind reforma justiţiei pentru armonizarea unor texte cu prevederile legii fundamentale, Guvernul Tăriceanu optând pentru demisie şi alegeri anticipate, iar România a intrat în cea mai profundă criză politică a ultimilor 15 ani. Mai mult decât atât, aderarea la UE este pusă în pericol ca urmare a demisiei Guvernului, survenită deciziei Curţii. Decizia Curţii Constituţionale - publicată vineri, 8 iulie, în Monitorul Oficial - relevă faptul că s-au declarat neconstituţionale exact textele referitoare strict la privilegii ale magistraţilor: bani şi funcţii. Articolele respective au fost criticate şi contestate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la Curtea Constituţională, al cărei fost preşedinte conduce acum tocmai instanţa supremă, care a făcutt sesizarea. Şi PSD, şi PRM au criticat anumite texte privind reforma justiţiei, însă experţii în constituţionalitatea legilor le-au admis doar pe cele venite de la instanţa supremă, unde lucrează soţiile a doi judecători ai Curţii Constituţionale, respectiv cea a lui Petre Ninosu şi Acsinte Gaspar. Ceea ce alimentează suspiciunile că rezultatul celei mai comentate decizii a Curţii Constituţionale: alegeri anticipate, bătălie politică, reformă blocată, guvern interimar, pierderi de fonduri europene, imagine politică lezată, nemaivorbind de lehamitea magistraturii române, s-ar fi produs doar din cauza a două judecătoare de la Înalta Curte. Deşi majoritatea politicienilor de la Bucureşti s-au aşteptat ca pachetul legislativ pe care Guvernul Tăriceanu şi l-a asumat în faţa Parlamentului să fie respins, efectul a fost de cu totul altă dimensiune faţă de cel scontat. Asta şi pentru că decizia a fost folosită ca pretext politic de actuala putere pentru a-şi vedea realizat obiectivul: o majoritate parlamentară clară obţinută în urma alegerilor anticipate.