Lupta între "tradiţionalism" şi "modernism"

La sfârşitul lunii iulie, patriarhul Teoctist înceta din viaţă, în urma complicaţiilor apărute după o intervenţie chirurgicală, la Institutul Clinic Fundeni. Mortea PF Teoctist a declanşat, aşa cum era de aşteptat, lupta pentru ocuparea scaunului patriarhal, în acest "joc" intrând, cu sau fără voia lor, şi instituţii ale statului. Tot un fapt previzibil a fost şi lupta între aripa "tradiţionalistă" (reprezentată de ÎPS Bartolomeu, mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului) şi cea "modernistă" (reprezentată de ÎPS Daniel, mitropolit al Moldovei şi Bucovinei şi locţiitorul de patriarh). Sfântul Sinod i-a desemnat, în urma a trei tururi de scrutin, pe ÎPS Daniel, mitropolit al Moldovei şi Bucovinei şi locţiitorul de patriarh, ÎPS Bartolomeu, mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului şi pe PS Ioan Sălăjanu, episcopul Covasnei şi Harghitei, drept candidaţi la scaunul patriarhal, după ce ÎPS Teofan s-a retras din cursă, în al doilea tur de scrutin. La fel de aşteptată, dar nu fără emoţii, a fost şi alegerea ÎPS Daniel în funcţia de patriarh al BOR, acesta devenind cel de al şaselea patriarh al românilor. Un alt moment important l-a constituit Adunarea Ecumenică de la Sibiu, eveniment în care aripa tradiţionalistă a BOR a văzut o încălcare gravă a canoanelor Bisericii, în timp ce aripa modernistă, în fapt cei care respectă poziţia oficială faţă de ecumenism a Bisericii naţionale, au considerat o asemenea întrunire drept normală şi un prilej de a face cunoscută ortodoxia şi altora. Asta fără a mai lua în considerare latura politică a evenimentului.

Conflict deschis cu Biserica Rusă

Una din problemele ce nu au putut fi rezolvate de ierarhii ortodocşi români a fost aplanarea conflictului cu Biserica Rusă cu privire la reactivarea a trei episcopii româneşti pe teritoriul Republicii Moldova. Noua criză a făcut ca relaţiile dintre cele două Biserici, reluate cu greu după insistenţele patriarhului Teoctist, să se deterioreze rapid sub păstorirea PF Daniel. Concret, Sinodul BOR, reunit între 22 şi 24 octombrie, a decis reactivarea, în Mitropolia Basarabiei, a Episcopiei de Bălţi (fostă a Hotinului), cu sediul în oraşul Bălţi, a Episcopiei Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă-Ismail), cu sediul în oraşul Cantemir, şi a Episcopiei Ortodoxe a Dubăsarilor şi a toată Transnistria (fostă Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria), cu sediul la Dubăsari.
Patriarhia Română informa că cele trei eparhii reactivate de Mitropolia autonomă a Basarabiei au fost înregistrate oficial de Guvernul Republicii Moldova, reapariţia lor fiind în acord cu prevederile canonice şi juridice, iar "Sinodul BOR nu a făcut decât să ia act cu binecuvântare de recunoaşterea juridică a respectivelor". Mai mult decât atât, BOR invoca o continuitate istorică şi spirituală a acestor episcopii pe teritoriul Republicii Moldova. Biserica Rusă nu a împărtăşit viziunea BOR, motiv pentru care nu a ezitat să critice în termeni duri iniţiativa părţii române, apreciind reactivarea noilor episcopii drept o intervenţie "directă şi agresivă" pe teritoriul canonic al altei Biserici.
Pentru rezolvarea situaţiei, reprezentanţii celor două Biserici Ortodoxe au stabilit să se întâlnească pe 22 noiembrie, la mănăstirea Trojan, din Bulgaria. O zi mai târziu, BOR anunţa, voalat, printr-un comunicat de presă, că disputa dintre cele două Biserici nu a putut fi rezolvată, dar accentua că dialogul continuă.
Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, s-a folosit recent şi de disputele ecleziastice româno-ruse asupra jurisdicţiei Republicii Moldova pentru a acuza România că nu doreşte să recunoască suveranitatea Republicii Moldova, şeful statului vecin declarând: "Ceea ce se întâmplă în jurul Bisericii noastre ortodoxe moldoveneşti, e clar că acesta este tot un pas şi o agresiune din partea României asupra R. Moldova".

Mari clerici "deconspiraţi" de CNSAS

Cum era de aşteptat, BOR a continuat demersurile pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, unul din visurile încă nerealizate ale ierarhilor români, în acest sens, noul patriarh sfinţind o piatră de temelie pe Dealul Arsenalului din Bucureşti. Noua sfinţire a pietrei de temelie a viitoarei catedrale, ce ar urma să poarte hramurile Sfântul Andrei şi Înălţarea Domnului, a avut loc după mai bine de opt ani de când, la data de 5 februarie 1999, PF Teoctist a ridicat o cruce de temelie, pentru acelaşi edificiu, în Piaţa Unirii. Iniţiativa nu a trecut neobservată, mai ales de unele ONG-uri, care au protestat faţă de noul demers, susţinând că atribuirea terenului pentru noua construcţie, precum şi sprijinul financiar din partea statului, pentru acest edificiu, ar fi ilegale. În 2007, clericii BOR care au colaborat cu Securitatea, în special ierarhii, au fost supuşi dezvăluirilor "pe surse" din partea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Activitatea CNSAS a fost mai intensă în perioada alegerilor noului patriarh, motiv de comentarii ale BOR la adresa activităţii instituţiei. Printre figurile cele mai cunoscute de clerici "deconspiraţi", în 2007, că au făcut poliţie politică, s-au numărat IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Andrei Andreicuţ, arhiepiscopul ortodox de Alba Iulia. Un caz interesant este cel al episcopului Dunării de Jos, Casian Crăciun, despre care surse din CNSAS susţineau că ar apărea în arhivele fostei Securităţi cu numele de cod "Crin", "Casius" şi "Casio", în tinereţe el fiind colaborator al DIE şi participant la misiuni în străinătate. Câteva luni mai târziu, tot surse CNSAS declarau că ierarhul nu a fost colaborator al Securităţii, decizia fiind luată de Colegiul CNSAS, cu majoritate de voturi.


"Cicatricele" din perioada comunistă

Referitor la CNSAS, episcopul vicar patriarhal Vincenţiu Ploieşteanu susţinea, la sfârşitul lunii octombrie, în numele Sfântului Sinod, că apreciază activitatea unor membri ai Colegiului ca fiind "în vădită contradicţie cu legea şi principiile deontologice ale statutului de membru în Colegiu" şi reproşa instituţiei "metoda defectuoasă de lucru privind activitatea unor clerici ortodocşi din perioada dictaturii comuniste". Ierarhul a amintit de Comisia de istorici a Bisericii Ortodoxe Române - înfiinţată prin hotărârea luată în şedinţa Sfântului Sinod din luna februarie 2007, care va continua studiul privind persecutarea şi suferinţa Bisericii Ortodoxe Române în perioada dictaturii comuniste, urmând ca acesta să elucideze toate aspectele legate de situaţia Bisericii Ortodoxe Române în anii comunismului. "Evaluarea acestei perioade se va face potrivit propriilor criterii de analiză care vor face distincţie între situaţiile în care colaborarea cu Securitatea a adus daune Bisericii sau unor terţe persoane şi cele în care colaborarea a fost o condiţie a supravieţuirii şi activităţii misionare-pastorale a comunităţilor bisericeşti", adăuga episcopul. Rezultatele acestor cercetări vor fi publicate periodic, în special prin presa bisericească, iar la finalizare, vor fi publicate într-o lucrare la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, cu titlul "Supravieţuirea şi suferinţa Bisericii în timpul dictaturii comuniste". Cu toate că reprezentanţi ai BOR anunţau, periodic, o iminentă prezentare a unei părţi a activităţii istoricilor menţionaţi, aceasta a fost de fiecare dată amânată din cauza evenimentelor mai importante ale BOR, însă, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Constantin Stoica, a "avertizat" că membrii comisiei nu vor prezenta date despre activitatea clericilor în perioada comunistă, întrucât comisia "va studia mecanismele unui regim".


Premieră în BOR: grup propriu de presă

La sfârşitul lunii noiembrie, a fost definitivat Statutul Bisericii Ortodoxe Române, noua formă a documentului acordând o putere mai mare credincioşilor şi structurilor bisericeşti locale. Astfel, episcopii nu vor mai fi aleşi de Colegiul Electoral Bisericesc, ci de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la propunerea sinodului mitropolitan, în consultare cu Adunarea Eparhială a eparhiei vacante, patriarhul va fi ales de Sfântul Sinod din propunerile făcute la consultarea acestei structuri cu Adunarea Naţională Bisericească şi cu Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Bucureştilor şi le este permis accesul în Adunarea Parohială şi femeilor. Potrivit noului statut de funcţionare al BOR, dispare Colegiul Electoral Bisericesc ca for electiv, măsura fiind criticată public de IPS Bartolomeu, mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, unul dintre contracandidaţii PF Daniel la funcţia de patriarh. Tot în acest an, pentru prima dată în existenţa Bisericii Ortodoxe Române, aceasta are un grup de presă, constituit la nivel naţional din postul de televiziune Trinitas şi cel de radio cu acelaşi nume, ultimul studio înfiinţat fiind cel din Capitală.
"Noul post de televiziune va ajuta la intensificarea trăirii creştin-ortodoxe, creatoare de valori şi conştientă de valoarea veşnică a actelor noastre din istorie. Trinitas TV va susţine intensificarea solidarităţii umane, în contextul european multireligios, multietnic şi multicultural. Nu dorim să fim o unitate comercială, ci una misionară, care nu urmăreşte în mod deosebit progresul tehnic, ci mai degrabă progresul spiritual", declara, la lansarea noii instituţii media, în 27 octombrie, părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei. Radio Trinitas a început să emită pentru prima dată la Iaşi. În noiembrie 2003, Radio Trinitas a obţinut două noi licenţe de emisie: Vaslui şi Moineşti. În anul 2004, Radio Trinitas şi-a extins aria de emisie la nivel regional, în Moldova: Bacău, Piatra Neamţ, Oneşti, Topliţa, Putna, Suceava, Dărăbani. Din anul 2005 şi până în prezent, postul de Radio Trinitas a obţinut, în urma concursului organizat de CNA, mai multe frecvenţe radio, extinzându-şi aria de emisie la nivel naţional: Bucureşti, Zalău, Bârlad, Bicaz, Hârlâu, Botoşani, Haţeg, Moldova Nouă, Harghita - Gheorghieni, Tg. Neamţ, Gura Humorului, Rădăuţi, Sibiu, Baia Mare - Văratec, Mogoşa, Durău, Galaţi - Văcăreni. În prezent, Radio Trinitas deţine 26 de licenţe de emisie în toată ţara.

Indiferent de disputele interne sau externe ale BOR, activitatea instituţiei, în 2007, se remarcă prin tendinţa de "europenizare", respectiv scoaterea din "anonimatul funcţional", aşa cum susţinea, după alegerea sa ca patriarh, PF Daniel, el declarând atunci că BOR "Este cunoscută şi în prezent, dar trebuie să fie mai bine cunoscută în multiplele ei lucrări".