Creştinii ortodocşi au intrat în Postul Paştelui, un exerciţiu care poate fi interpretat drept cumpătare la mâncare şi băutură, dar şi bunătate, răbdare şi înţelegere în relaţiile cu cei din jur, a declarat, ieri, părintele Constantin Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române. Ce înseamnă postul? Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române spun că această perioadă, cunoscută şi sub numele de Postul Mare sau al Patruzecimii, pentru că durează patruzeci de zile, nu înseamnă doar alimentaţie fără carne, lapte, brână şi ouă, ci mult mai mult, respectiv iertare, împăcare, bunătate, răbdare. "Postul vine din grecescul ?asceza? şi însemnă exerciţiu. Deci, perioada postului este o perioadă în care oamenii trebuie să facă exerciţii pentru a fi mai buni, mai înţelepţi, mai blânzi, să privească mai mult la ei şi mai puţin la cei din jur, să nu fie lacomi la mâncare, chiar dacă alimentele sunt fără carne sau lactate, pentru că lăcomia este un păcat. În plus, Biserica scuteşte de post copiii, bătrânii, militarii, oamenii care călătoresc şi pe bolnavi. Mai mult, este preferabil ca o persoană să postească, fie şi o singură zi, dacă nu poate mai mult, dar în acea zi să fie respectată tradiţia ortodoxă, a adăugat părintele Stoica. Ce spun nutriţioniştii La rândul său, nutriţionistul Simona Tivadar, medic la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, apreciază postul ca fiind un mod de detoxifiere a organismului, numai dacă alimentele consumate fac parte din bucătăria tradiţională, nu din obiceiurile alimentare ale occidentalilor. Astfel, un om sănătos - pentru care nu există restricţii alimentare - poate mânca legume, fructe sau cereale, dar va evita cartofii prăjiţi, plăcintele în foietaj, chipsurile şi sucurile dulci. Pentru a evita dezechilibrul de proteine, prin eliminarea din alimentaţie a produselor de origine animală, persoanele care postesc ar trebui să mănânce soia, ciuperci, fasole, mazăre, cereale şi orez, a mai spus Tivadar. Orice post, ca şi Postul Mare din acest an, care se încheie în 30 aprilie, înseamnă alimentaţie cumpătată şi, în nici un caz, înlocuirea unor alimente cu altele în exces, a adăugat nutriţionistul. Referindu-se la bolnavi, Simona Tivadar a specificat că aceştia nu trebuie să îşi abandoneze dietele alimentare. Persoanale care au postit în acest interval trebuie să revină treptat la alimentaţia normală, începând cu brânzeturi, legume, fructe şi carne de pasăre. Produsele din carne de miel trebuie mâncate cu multă prudenţă, începând cu cantităţi mici de ciorbă şi cu puţin drob.