Buna Vestire este marea sărbătoare creştină în care îngerul Gavriil îi vesteşte Sfintei Fecioare Maria zămislirea mai presus de fire a Mântuitorului lumii din trupul ei preacurat, prin puterea Duhului Sfânt. Fecioara Maria este Eva cea Nouă. Născută asemenea tuturor oamenilor, ea a fost educată în chip deosebit la Templul Sfânt din Ierusalim, crescând în sfinţenie şi în frică de Dumnezeu. Prin curăţie şi înţelepciune a biruit înclinarea spre rău a naturii umane, ispitele şi orice păcat personal şi a deschis calea mântuirii, Dumnezeu săvârşind împreună cu ea lucrarea cea mai minunată, întruparea Sa. Sărbătoarea Bunei Vestiri a fost cea mai de timpuriu consemnată în documente dintre sărbătorile închinate Maicii Domnului. Încă din secolul al IV-lea, la Nazaret, pe locul unde fusese casa în care Fecioara Maria a primit de la îngerul Gavriil vestea naşterii lui Hristos, a fost zidită o biserică, dovadă a importanţei ce se acorda acestei sărbători. Denumirea populară pentru marea sărbătoare a Bunei Vestiri este "blagoveştenia". Tradiţia spune că în această zi se foloseau practici care aveau drept scop alungarea spiritelor rele şi sporirea fertilităţii pământului, se aprindeau focuri prin grădini şi livezi, se afumau cu tămâie clădirile, grădinile şi vitele. Sărbătoarea religioasă ortodoxă mai este denumită în calendarul popular şi "Ziua cucului", existând credinţa că la Buna Vestire pasărea începe să cânte din nou, dar până de Sfântul Petru, când amuţeşte şi se transformă în uliu. Cântecul cucului semnifică venirea primăverii. Fetele de măritat află, după numărul sunetelor scoase de pasăre la primul cântat, peste cât timp se vor mărita.