Astăzi, 13 noiembrie, este lăsatul secului pentru Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului. Pe vremuri, în această zi se făceau mari petreceri în familii, se serveau fripturi, ciorbe cu carne, prăjituri și vin. Femeile își „dezinfectau” vasele de lut și lingurile de lemn cu cenușă, deoarece, vreme de 40 de zile, în acele vase nu se mai gătea nimic cu carne sau lapte.

 

Postul Crăciunului începe mâine, 14 noiembrie, are o durată de şase săptămâni, și amintește de postul patriarhilor și drepților din Vechiul Testament și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai. A fost rânduit de Biserică pentru a pregăti credincioşii pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Hristos. Alături de fapte bune, rugăciune, smerenie, postul este un mijloc pentru dobândirea virtuţilor. Postul este desăvârşit atunci când abţinerea de la mâncărurile de dulce este unită cu efortul spre virtute şi progres spiritual.

Cele dintâi menţiuni despre practicarea acestui post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi episcopul Leon cel Mare al Romei.

La început, creştinii nu posteau toţi în acelaşi fel şi acelaşi număr de zile. Unii posteau şapte zile, alţii şase săptămâni. Sinodul local din Constantinopol din 1.166 d.Hr. a uniformizat durata acestui post, hotărând ca toţi creştinii să postească 40 de zile. Prin durata lui, acest post ne aminteşte de postul de 40 de zile al lui Moise de pe Muntele Sinai, când proorocul aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră.

În acest post se obișnuiește că toți credincioșii să postească de carne, brânză și ouă, în timp ce lunea, miercurea și vinerea se consumă mâncare fără ulei și fără vin. În zilele de marți și joi se face dezlegare la untdelemn și vin. Mai mult, sâmbetele și duminicile, până pe 20 decembrie, inclusiv, se dezleagă de untdelemn, pește și vin. Ultima zi a Postului Naşterii Domnului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: se ajunează până după-amiaza, când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului lui Daniel şi a celor trei tineri din Babilon.

Biserica Ortodoxă recomandă credincioşilor să se împărtăşească în fiecare din cele patru posturi mari de peste an. Pregătirea pentru primirea împărtăşaniei se face prin spovedanie sinceră, precedată de cel puţin trei zile de post, rugăciune şi meditaţie asupra sinelui.

Nu întâmplător, Sfântul Ioan Gură de Aur ne sfătuia în felul următor: „Postiţi? Arătaţi-mi-o prin fapte. Cum? De vedeţi un sărac, aveţi milă de el; un duşman, împăcaţi-vă cu el; un prieten înconjurat de un nume bun, nu-l invidiaţi; o femeie frumoasă, întoarceţi capul. Nu numai gura voastră şi stomacul să postească, ci şi ochiul şi urechile, picioarele şi mâinile voastre, şi toate mădularele trupului vostru!”