Joi, 14 noiembrie, este lăsatul secului pentru Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului. Pe vremuri, în această zi se făceau mari petreceri în familii, se serveau fripturi, ciorbe cu carne, prăjituri și vin. Femeile își „dezinfectau” vasele de lut și lingurile de lemn cu cenușă, deoarece, vreme de 40 de zile, în acele vase nu se mai gătea nimic cu carne sau lapte.

 

Postul Crăciunului începe vineri, 15 noiembrie, are o durată de şase săptămâni, și amintește de postul patriarhilor și drepților din Vechiul Testament și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai. A fost rânduit de Biserică pentru a pregăti credincioşii pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Hristos. Alături de fapte bune, rugăciune și smerenie, postul este un mijloc pentru dobândirea virtuţilor. Postul este desăvârşit atunci când abţinerea de la mâncărurile de dulce este unită cu efortul spre virtute şi progres spiritual.

Cele dintâi menţiuni despre practicarea acestui post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi episcopul Leon cel Mare al Romei.

La început, creştinii nu posteau toţi în acelaşi fel şi acelaşi număr de zile. Unii posteau şapte zile, alţii şase săptămâni. Sinodul local din Constantinopol din 1.166 d.Hr. a uniformizat durata acestui post, hotărând ca toţi creştinii să postească 40 de zile. Prin durata lui, acest post ne aminteşte de postul de 40 de zile al lui Moise de pe Muntele Sinai, când proorocul aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră.

Pe toată durata postului nu se consumă carne, ouă, lapte, brânză, dar nici derivate ale acestora. De asemenea, nici consumul de pește nu este permis în orice zi de post, decât în zilele cu dezlegare la pește. Pe durata postului, în zilele de luni, miercuri și vineri se mănâncă preparate care sunt gătite fără ulei și fără vin. Dacă în zilele de luni, miercuri sau vineri se prăznuiește un sfânt în calendar, cu cruce neagră, atunci se poate consuma untdelemn și vin. Dacă va pica hramul bisericii sau o sărbătoare importantă în calendar, trecută cu cruce roșie, atunci se poate consuma și pește. În perioada postului, creștinii sunt îndemnați să evite conflictele și discuțiile aprinse și să încurajeze iertarea. Prin abținerea de la gânduri negre, credincioșii se apropie mai mult de Dumnezeu și își întăresc credința.

Ultima zi a Postului Naşterii Domnului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: se ajunează până după-amiaza, când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului lui Daniel şi a celor trei tineri din Babilon.

Biserica Ortodoxă recomandă credincioşilor să se împărtăşească în fiecare din cele patru posturi mari de peste an. Pregătirea pentru primirea împărtăşaniei se face prin spovedanie sinceră, precedată de cel puţin trei zile de post, rugăciune şi meditaţie asupra sinelui.

Nu întâmplător, Sfântul Ioan Gură de Aur ne sfătuia în felul următor: „Postiţi? Arătaţi-mi-o prin fapte. Cum? De vedeţi un sărac, aveţi milă de el; un duşman, împăcaţi-vă cu el; un prieten înconjurat de un nume bun, nu-l invidiaţi; o femeie frumoasă, întoarceţi capul. Nu numai gura voastră şi stomacul să postească, ci şi ochiul şi urechile, picioarele şi mâinile voastre, şi toate mădularele trupului vostru!”