Fiecare zi din Săptămâna Mare are o semnificaţie duhovnicească aparte şi reprezintă o etapă a calvarului pe care Domnul Hristos, Fiul lui Dumnezeu, şi l-a asumat spre mântuirea lumii. La asumarea acestui itinerar spiritual sunt chemaţi toţi credincioşii. Deşi evenimentele s-au petrecut istoric acum aproape 2000 de ani, ele sunt rememorate şi reactualizate duhovniceşte în fiecare an de către fiecare credincios în parte.

Slujba Deniei din Joia Mare, cunoscută sub numele de Denia celor 12 Evanghelii, este o sinteză liturgică a Patimilor Mântuitorului Hristos. Fiecare Evanghelie ce se citeşte este un popas spiritual ce derulează în faţa ochilor noştri sufleteşti pătimirile Domnului: rugăciunea din Grădina Ghetsimani, trădarea lui Iuda, prinderea şi înfăţişarea Sa înaintea lui Pilat, procesul şi judecata nedreaptă ce I s-a aplicat de către Sinedriul cărturarilor şi fariseilor, oprobriul şi batjocura publică, pedepsele fizice, purtarea crucii, culminând cu răstignirea şi moartea. Într-un cuvânt, tot dramatismul crucii, calea durerii. Astfel, Joia Mare ne aduce aminte de trădarea lui Iuda, într-o lume a duplicitarismului şi meschinăriei, de gestul Mântuitorului, care, în semn de smerenie, a spălat picioarele ucenicilor, într-o lume dominată de orgolii şi de ambiţii deşarte, şi în cel mai semnificativ sens, de Cina cea de Taină (Sfânta Euharistie), simbol peste veacuri al iubirii lui Dumnezeu pentru noi, oamenii.