Pentru creştinii ortodocşi, astăzi începe Postul Paştelui, cel mai lung şi mai important post. Timp de 7 săptămâni, cei care postesc vor fi nevoiţi să renunţe la produsele din carne şi lapte, la ouă şi la peşte. Postul Paştelui este ţinut întru întâmpinarea marii sărbători a Învierii Domnului şi aminteşte de Postul de 40 de zile al Mântuitorului săvârşit în pustiu, înainte de a ieşi în lume şi a propovădui Evanghelia. Postul, act de cinstire a lui Dumnezeu Biserica este de părere că postul nu înseamnă numai renunţarea la unele alimente, ci şi la oprirea de la săvârşirea faptelor rele, curăţirea sufletului. Zilnic, timp de şapte săptămâni, înainte de răsăritul soarelui, în toate bisericile ortodoxe încep slujbele religioase închinate marii sărbători, iar seara se ţin danii. "Cu toate că postul înseamnă şi participarea la aceste slujbe, credincioşii se prezintă în număr foarte mic la biserică", spune părintele Ioan Erdeli, arătând că pentru unii dintre credincioşi Postul Paştelui constă doar în abţinerea de la anumite mâncăruri, de la dans şi alte distracţii. Postul reprezintă principalul mijloc de eliminare a otrăvurilor din corp, sunt de părere majoritatea medicilor. Din acest motiv, medicii, mai ales cei naturişti, îi sfătuiesc pe oameni să ţină post. În schimb, clericii spun că postul nu trebuie înţeles simplist, ca practică de igienă şi dezintoxicare a organismului, deşi este foarte folositor şi sub acest aspect, ci un act de voinţă, de renunţare şi, în ultimă instanţă, un act de cinstire a lui Dumnezeu. Să nu păcătuim "În Postul Mare, credincioşii ar trebui să se îngrijească de suflet şi să se silească să fie plăcuţi lui Dumnezeu, ferindu-se, pe de o parte, de îmbuibarea şi îngreuierea pântecelui (pricina multor păcate), iar pe de altă parte, rugându-se mai mult şi mai intens, săvârşind fapte bune şi înstrăinându-se de păcatele săvârşite cu gândul, cu vorba şi cu fapta", mai spune părintele orădean. Călugărul Mihail de la Mănăstirea Sfintei Cruci spune că alimentaţia vegetariană, ca să fie de post, trebuie să fie unită cu rugăciunea, cu smerenia şi filantropia. "Numai amândouă felurile de post, unite organic, sunt bine primite de Dumnezeu. Chiar daca postim, dar numai de bucate şi nu punem stavilă păcatului, nu ne despovărăm de răutate, nu facem milostenie şi nu iertăm, nu ne este de nici un folos", a mai adăugat călugărul. Şi medicii sunt de aceeaşi părere. "Dacă se va începe postul fără o pregătire corespunzătoare se va ?rupe? ritmul natural al corpului. Dacă sunteţi un consumator ?înrăit? de carne, brâză, dulciuri şi ouă, perioada de pregătire va fi mai lungă decât în cazul unei persoane care consumă mai puţine din aceste produse sau deloc. Pregătirea constă în eliminarea gradată din dieta zilnică a acestor alimente", spune medicul Gheorghe Prada. Scutiţi de post Sunt situaţii de excepţie, când unora nu li se poate pretinde asumarea riguroasă a postului, îndeosebi copiilor, bătrânilor şi bolnavilor, deoarece nu se urmăreşte îmbolnăvirea trupului, ci înlăturarea suferinţei. Pentru că presupune multă voinţă, unii creştini resping postul, fără a încerca măcar să-l ţină. Sunt de asemenea creştini care elimină din alimentaţie doar carnea. "În această perioadă, foarte mulţi creştini se vor împărtăşi, ceea ce este foarte bine. Însă cei mai mulţi fac acest lucru, fără a posti sau postesc doar câteva zile înainte. Este o acţiune deşartă, deoarece dacă nu se roagă în această perioadă şi nu ţin post pe tot parcursul perioadei de şapte săptămâni, păcatele nu le vor fi iertate", mai spune părintele Erdeli.