Astăzi, creştinii ortodocşi îi sărbătoresc pe sfinţii Constantin şi Elena. Cei doi fac parte din pleiada celor mai importanţi sfinţi sărbătoriţi de ortodocşii români, dovadă fiind în acest sens şi numărul mare al celor care poartă cele două nume. În Bihor, nu mai puţin de 18.000 de bărbaţi sunt botezaţi cu prenumele Constantin, respectiv peste 10.000 de femei poartă numele Elena sau derivate ale acestuia. Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena sunt singurii sfinţi mamă şi fiu. A oprit prigoana împotriva creştinilor Fiul lui Constanţiu şi al Elenei, Constantin a trăit pe vremea împăratului Diocleţian, când persecuţiile anticreştine au atins apogeul. Constanţiu avea sub stăpânirea sa întinse ţinuturi: Galia, Spania şi Britania. În toată împărăţia, în vremea aceea, creştinii sufereau crunte prigoniri. Dar, în ţinuturile sale, Constanţiu a oprit orice prigoană împotriva creştinilor, în plus, el îi folosea la conducerea treburilor obşteşti. "Prin acest semn vei învinge" După moartea lui Constanţiu, locul acestuia este luat de Constantin, iar în locul lui Maximian este fiul acestuia, Maxenţiu. Între cei doi, respectiv între Constantin şi Maxenţiu, are loc o confruntare militară, iar Eusebiu, duhovnicul lui Constantin, relatează cum împăratul Constantin, în timp ce se ruga, a avut o viziune în care pe cer i se arată o cruce luminoasă, pe care scria: "Prin acest semn vei învinge". De asemenea, noaptea, l-a văzut pe Iisus Hristos, care-l îndemna să-şi facă steag ostăşesc cu semnul Sfintei Cruci pe el. Urmând aceste sfaturi, Constantin porneşte în luptă împotriva lui Maxenţiu, biruindu-l pe acesta în anul 312. Întocmai cu Apostolii În urma celor întâmplate, în anul 313, împăratul Constantin a dat o hotărâre, prin care a oprit prigonirea creştinilor. Este vorba de Edictul de la Milan, prin care creştinismul a fost recunoscut drept religie liberă şi egală în depturi cu toate cultele oficiale. Constantin a arătat multă râvnă pentru unitatea credinţei creştine, mai ales în timpul ereziei lui Arie, care susţinea că Fiul (Iisus Hristos), fiind creat, este inferior Tatălui (Dumnezeu), adică nu a fost Dumnezeu adevărat. La porunca lui Constantin, în anul 325, are loc Sinodul de la Niceea, participând el însuşi la acest sinod. Aici, episcopii din toată lumea creştină l-au condamnat pe Arie şi au mărturisit dreapta credinţă. Tot acum, a fost alcătuită cea mai mare parte din Crez, pe care, de atunci, îl rostim şi noi la Sfânta Liturghie. Constantin cel Mare a murit în Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337, şi a fost îmormântat în biserica "Sf. Apostoli" din Constantinopol, ctitoria sa. Pentru meritele şi serviciile aduse creştinismului, Biserica l-a cinstit în mod deosebit, trecându-l în rândul sfinţilor, împreună cu mama sa, Elena, şi numindu-l "cel întocmai cu Apostolii". Un nume la modă Numele Constantin este purtat de un număr destul de mare de bărbaţi, mai ales în Rusia, Grecia şi România. În judeţul Bihor, sunt înregistrate 80 de familii Constantin, respectiv 94 de familii Constantinescu. Acestora li se adaugă alţi bihoreni al căror nume de familie este derivat într-un fel sau altul din Constantin, cum ar fi Constantiniu. Costinoiu, Constantinov, Constantinovici, Costi etc. Mult mai des întâlnit este Constantin ca prenume. Astfel, în judeţul Bihor sunt înregistraţi cu acest prenume 18.750 de bărbaţi, respectiv 125 de femei cu prenumele Constantina. În ceea ce priveşte Elena, în judeţ 6.624 de femei poartă acest nume, respectiv 2.356 Lenuţa şi alte 8.342 Ileana. În Bihor mai sunt înregistraţi 1.345 de bărbaţi care sunt botezaţi Costi. .