Naşterea Maicii Domnului
"Binecuvântată eşti tu între femei..."
Începutul anului bisericesc este marcat de praznicul de azi, pentru ca sfârşitul anului bisericesc să fie patronat de Adormirea Maicii Domnului.
Naşterea şi rolul Fecioarei sunt proorocite în Vechiul Testament, iar împlinirea se va realiza în Noul Testament, când îngerul Gavriil o anunţă pe Maria: "Iată, vei rămâne însărcinată şi vei naşte un fiu..." (Luca 1, 28).
Poporul nostru acordă o mare cinste Sfintei Fecioare, pentru că voia lui Dumnezeu a fost ca Fiul Său să aibă o MAMĂ, care acum este a noastră, a tuturor creştinilor. Se cuvine să avem deplină pioşenie faţă de Maica Domnului. Nimic nu este mai curat, mai dulce ca numele de mamă. O mamă bună este un înger văzut pe care Dumnezeu l-a pus lângă noi ca să ne sprijine. Fecioara Maria ştie să ne încălzească inimile cu flacăra credinţei şi, dacă greşim, ea ştie să ne ierte cu înţelegere şi dragoste maternă, rugându-se necontenit pentru noi.
"Sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului este rezultatul rugăciunilor pe care Ioachim şi Ana au adresat-o Divinităţii, căci în vechime, lipsa de copii era considerată un blestem şi o ruşine. După naştere, la timpul potrivit, copila a fost dusă la templu şi lăsată să-şi trăiască copilăria în rugăciune. Dumnezeu, văzând credinţa părinţilor şi curăţenia sufletească a copilei a hotărât ca Mântuitorul Iisus Hristos să se nască din această tânără", ne-a mărturisit Augustin Lucian, preot în cadrul Bisericii cu Lună. În acest an, sărbătoarea, fiind într-o zi de miercuri, zi de post, suntem datori (cu atât mai mult) să participăm la Sfânta Liturghie, de a ne ruga Sfintei Fecioare, mijlocitoarea noastră, a tuturor.
În general, creştinii o iubesc pe Maica Domnului, mai ales mamele şi tinerii, care i se adresează în rugăciunile lor, lucru ce se vede şi în cântările bisericeşti: "O, Măicuţă Sfântă, Te rugăm fierbinte, Să ne-asculţi de-a pururi Marea rugăminte".
1900
Naşterea Maicii Domnului
"Binecuvântată eşti tu între femei..."
Începutul anului bisericesc este marcat de praznicul de azi, pentru ca sfârşitul anului bisericesc să fie patronat de Adormirea Maicii Domnului.
Naşterea şi rolul Fecioarei sunt proorocite în Vechiul Testament, iar împlinirea se va realiza în Noul Testament, când îngerul Gavriil o anunţă pe Maria: "Iată, vei rămâne însărcinată şi vei naşte un fiu..." (Luca 1, 28).
Poporul nostru acordă o mare cinste Sfintei Fecioare, pentru că voia lui Dumnezeu a fost ca Fiul Său să aibă o MAMĂ, care acum este a noastră, a tuturor creştinilor. Se cuvine să avem deplină pioşenie faţă de Maica Domnului. Nimic nu este mai curat, mai dulce ca numele de mamă. O mamă bună este un înger văzut pe care Dumnezeu l-a pus lângă noi ca să ne sprijine. Fecioara Maria ştie să ne încălzească inimile cu flacăra credinţei şi, dacă greşim, ea ştie să ne ierte cu înţelegere şi dragoste maternă, rugându-se necontenit pentru noi.
"Sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului este rezultatul rugăciunilor pe care Ioachim şi Ana au adresat-o Divinităţii, căci în vechime, lipsa de copii era considerată un blestem şi o ruşine. După naştere, la timpul potrivit, copila a fost dusă la templu şi lăsată să-şi trăiască copilăria în rugăciune. Dumnezeu, văzând credinţa părinţilor şi curăţenia sufletească a copilei a hotărât ca Mântuitorul Iisus Hristos să se nască din această tânără", ne-a mărturisit Augustin Lucian, preot în cadrul Bisericii cu Lună. În acest an, sărbătoarea, fiind într-o zi de miercuri, zi de post, suntem datori (cu atât mai mult) să participăm la Sfânta Liturghie, de a ne ruga Sfintei Fecioare, mijlocitoarea noastră, a tuturor.
În general, creştinii o iubesc pe Maica Domnului, mai ales mamele şi tinerii, care i se adresează în rugăciunile lor, lucru ce se vede şi în cântările bisericeşti: "O, Măicuţă Sfântă, Te rugăm fierbinte, Să ne-asculţi de-a pururi Marea rugăminte".
Comentarii
Nu există nici un comentariu.