De la manivelă la... acumulator Catedrala cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din Oradea, cunoscută şi sub denumirea de Biserica cu Lună, monument istoric de arhitectură din categoria A, a fost supusă în ultimii ani unor operaţii de renovare şi recondiţionare. În proiectul de recondiţionare a fost cuprins şi mecanismul pe baza căruia funcţionau orologiul şi sfera care indica fazele Lunii. La data de 9 noiembrie 1784, în prezenţa episcopului ortodox din Arad, Petru Popovici, a fost aşezată piatra de temelie pe şantierul Bisericii cu Lună, a doua biserică ortodoxă din Oradea, după cea din Velenţa. La acea vreme, Biserica cu Lună era singurul locaş de cult cu turn din Oradea. Prima slujbă religioasă a fost oficiată la data de 17 noiembrie 1790, urmând ca sfinţirea bisericii să fie făcută la 11 iunie 1832, o dată cu încheierea tuturor lucrărilor şi decoraţiunilor interioare. În anul 1920, biserica ortodoxă cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" devine catedrală episcopală. Monument arhitectural cu rezonanţă istorică Construită în perioada 1784-1790, Catedrala Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului (cunoscută sub denumirea de ?Biserica cu Lună?) este un autentic giuvaer arhitectonic. Biserica este unul din monumentele unicat cu care se poate mândri municipiul Oradea, respectiv judeţul Bihor. Edificiul este dominat de turnul clopotniţă aflat pe latura vestică, deasupra pronaosului îngust, supraînălţat de un balcon destinat corului. Naosul, amplu şi monumental, este prevăzut cu mici abside laterale. Biserica tip navă, încheiată în plan triconc (cu trei abside), este o caracteristică a stilului bizantin. Sistemul de boltire semi-cilindrică a navei se reazemă pe 12 perechi de pilaştri. Altarul este despărţit de naos printr-un iconostas în formă de semicerc. Faţada principală a bisericii este împărţită în trei travee, cu turnul aşezat central. Turnul se reazemă pe patru pilaştri cu secţiune pătrată. Ceea ce scoate în evidenţă caracterul unic al bisericii îl reprezintă şi mecanismul pe baza căruia funcţionau orologiul şi sfera care indică fazele lunii. ?Modernizări? cu cântec În ultimii ani, Catedrala Ortodoxă ?Adormirea Maicii Domnului? a avut parte de numeroase renovări, respectiv recondiţionări. În urmă cu trei ani, ?modernizarea? şi-a pus amprenta şi asupra unicităţii locaşului de cult, mai precis asupra mecanismului cu ajutorul căruia funcţionau orologiul şi sfera, mecanism unic în Europa. Mecanismul a fost inventat şi construit de către ceasornicarul orădean Georg Reuppe în anul 1793. Sistemul o minune inginerească şi era considerat o revelaţie în domeniu la acea vreme, deoarece nu are nituri sau şuruburi, funcţionând cu ajutorul a trei tamburi, nefiind altceva decât aplicaţia în practică a legii gravitaţiei. Acum trei ani, din cauza faptului că, din trei în trei zile, o persoană trebuia să urce scăriţa întortocheată spre turn pentru a "da jumătate de oră la manivelă", conducerea bisericii a hotărât modernizarea sistemului, contragreutăţile fiind demontate, locul lor fiind luat de motoraşe electrice acţionate de acumulatori de 12 volţi. Acum mecanismul funcţionează ca orice alt ceas electric, stârnind, însă, nemulţumirea specialiştilor în patrimoniu, care consideră că prin această modernizare s-a adus o atingere gravă întregului monument istoric. Necunoaşterea legii nu scuză nerespectarea ei Atitudinea conducerii bisericii, care nu a consultat pe nimeni, atunci când s-a hotărât să modernizeze controversatul mecanism, a iscat nemulţumiri în rândul opiniei publice. Totuşi, parohul bisericii Lucian Augustin vede modificarea mecanismului ca o modernizare şi îmbunătăţire absolut necesară pentru perioada în care trăim. "N-am schimbat nimic din mecanismul original. N-am luat nici măcar un cui. De vandalizat nici nu poate fi vorba. Mecanismul a fost pur şi simplu adus la un stadiu în care să funcţioneze exact", ne-a declarat parohul Augutin. Acelaşi punct de vedere îl are şi cel care a fost chemat să modernizeze bătrânul orologiu. ?În aşa fel am făcut lucrarea încât să nu aduc ?atingere? vechiului sistem al mecanismului. Am adus o îmbunătăţire relativ mică, în sensul că, dacă înainte roata dinţată era acţionată de greutăţi ce puneau în mişcare ciocanul, acum situaţia este alta. Am fixat pe cadrul vechi un electromagnet care, la fiecare 5 secunde, dă un impuls şi împinge ciocanul care mişcă roata dinţată. Pentru siguranţă am ataşat şi un acumulator care, cu o baterie de 12 volţi, merge fără probleme câteva zile?, declară Nagy Csabi. Însă presupusa modernizare nu este văzută la fel şi de specialiştii Inspectoratului pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Bihor. ?Noi nu am ştiut de modernizarea respectivă. Ceea ce ne deranjează este că, dacă cineva nu afla, puteam să trăim mult şi bine, că nu ştiam niciodată. Aşa ceva nu se face de capul nostru. Trebuia să se gândească că Biserica face parte din categoria monumentelor istorice de importanţă naţională. Are în componenţă anumite dotări datorită cărora i-a fost conferită calitatea de monument istoric de categoria A. Chiar dacă ne-ar fi cerut avizele, nu noi eram îndrituiţi să le dăm, ci cei de la Bucureşti?, a precizat Sandu Dumitru, consilier în cadrul Inspectoratului. Lucrări şi costuri aferente Bisericii În urmă cu trei ani de zile, fresca şi picturile au fost refăcute, urmând înlocuirea tablei de cupru, de pe turnul şi nava bisericii. Costul acestor lucrări se ridică la aproximativ 2 miliarde lei vechi. Materialele necesare pentru efectuarea reparaţiilor acoperişului nu sunt din cele obişnuite, acestea fiind aduse special din Grecia. Confecţionarea schelelor, reparaţia ferestrelor şi înlocuirea paratrăsnetului au necesitat alte 500 de milioane. Pentru refacerea paratrăsnetului a fost comandat special din Franţa un cablu de cupru zincat, pentru a conduce cât mai bine curentul provenit din fenomenele atmosferice. Fondurile provin de la administraţia locală, Primăria alocând 300 de milioane lei. De asemenea şi Consiliul Judeţean a contribuit cu suma de 160 de milioane lei. Alte donaţii vin din partea credincioşilor, care contribuie după posibilităţi pentru strângerea banilor necesari întreţinerii bisericii. Pentru viitorul apropiat se vizează înlocuirea crucii din stejar care se află pe vârful turnului şi finalizarea reparaţiilor exterioare, în această toamnă. Pe lângă această biserică, în municipiul Oradea, mai există alte 21 de monumente istorice de importanţă naţională, respectiv 86 monumente istorice de importanţă locală. Şi, dacă proprietarii, autorităţile locale, sau instituţiile implicate în conservarea acestora le-ar acorda o atenţie mai mare, valoarea lor nu s-ar pierde o dată cu trecerea timpului?