Să fim mai buni! La fiecare dintre sărbătorile de Crăciun sau de Paşti auzim peste tot, din partea politicienilor, "să nu facem declaraţii războinice", să treacă Paştele, de la crainicii televiziunilor auzim "în această perioadă să fim mai buni", "să facem bine", spunem şi noi, oamenii Bisericii. "Să fim mai buni!" este oare posibil? Orice alcoolic îşi promite "de luni nu mai beau". Şi acest "luni" devine o fata morgana după care aleargă fără să o atingă. Omul nu poate fi mai bun decât dacă este locuit pe dinlăuntru de Isus Cristos. Soluţia pentru a deveni mai buni nu este la nivelul hortaţiilor, ci la un nivel al înfăptuirilor care nu se pot vedea, este o atitudine a inimii. Să spunem, aşadar: "Să îl primim în inimile noastre" ca să fie El bunul cel mai bun faţă de cei care merită bunătatea noastră. Să îl primim în inimi. Astfel, în sufletul nostru va fi tot timpul Crăciun, nu numai când este Crăciun. Naşterea Lui în noi va genera naşterea noastră din nou şi o fiinţă nouă care poate iubi aşa cum noi, în firea noastră căzută, nu putem iubi. Să fim mai buni acum? De ce numai acum? Dacă cele vechi s-au dus, atunci în viaţa cea nouă se permanentizează puterea lui Cristos, energia care izvorăşte pururea bunătatea din cel care este fără de sfârşit şi fără de început, dar începător a toate. Cum se va putea face acest lucru? Prin puterea Învierii Lui. Puterea învierii Lui este cea care ne ajută să ieşim cu bine şi să rămânem buni şi după ce trece intervalul. Vă dorim tuturor să Îl întâlniţi pe Cristosul înviat în această poposire în spaţiul şi timpul sărbătorii. Vă sfătuim pe toţi cu dragoste pastorală să Îl invitaţi pe Isus în inimile dumneavoastră. Cristos e Viu!