Patriarhii Bisericii Ortodoxe Române: Teoctist Arăpaşu
Teoctist, pe numele de mirean Toader Arăpaşu (n. 7 februarie 1915, com. Tocileni, judeţul Botoşani; d. 30 iulie 2007, Bucureşti) a fost Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române între anii 1986-2007.
Studiile şi cariera ecleziastică
Patriarhul Teoctist Arăpaşu (din botez Toader Arăpaşu) s-a născut la data de 7 februarie 1915 în satul Tocileni (jud. Botoşani), din părinţii Dumitru şi Marghioala Arăpaşu, ca al zecelea din cei unsprezece copii ai acestora. A urmat şcoala primară din satul natal . A intrat de tânăr ca frate, la Schitul Sihăstria Voronei (jud. Botoşani), aparţinând de Mănăstirea Vorona, aflată în apropierea ţinuturilor natale în anul 1928. A urmat vreme de un an cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamţ , pe care le-a continuat apoi la Mănăstirea Cernica .
A fost uns în monahism la 6 august 1935 la Mănăstirea Bistriţa (jud. Neamţ), sub numele de Teoctist. La 4 ianuarie 1937, Mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei aprobă hirotonia monahului Teoctist în treapta de ierodiacon. A fost hirotonit de către arhiereul Ilarion Băcăoanul, în biserica Precista din Roman, pe seama Mănăstirii Bistriţa. În anul 1940 s-a înscris la Facultatea de Teologie din Bucureşti, pe care a absolvit-o în anul 1945, primind calificativul Magna cum laude pentru lucrarea susţinută în cadrul Catedrei de Liturgică, sub conducerea Pr. Prof. Dr. Petre Vintilescu. În acest timp a îndeplinit diferite funcţii în cadrul Arhiepiscopiei Bucureşti şi diacon la Patriarhia Română.
La 1 martie 1945 a fost transferat, la cererea sa, la Centrul eparhial Iaşi. Este hirotonit ieromonah la 25 martie 1945 de către PS Valeriu Moglan Botoşăneanul, arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei. Este hirotesit arhimandrit în anul 1946. Între anii a studiat la Facultatea de Litere şi Filosofie din cadrul Universităţii din Iaşi. La Iaşi, activează în calitate de preot slujitor (1945), apoi Mare Eclesiarh la Catedrala Mitropolitană din Iaşi şi Exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor ).
La începutul anului 1947 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române i-a retras rangul de arhimandrit, din cauza poziţiei sale procomuniste. Decizia Sfântului Sinod este publicată în periodicul oficial al Patriarhiei Române, revista "Biserica Ortodoxă Română", nr. 1-3 din ianuarie-martie 1947. Teoctist Arăpaşu s-a asociat cu arhiereul-vicar Justinian Marina, prelat perceput de asemenea ca procomunist, care-şi submina superiorul, mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei, prin atacuri în presa cotidiană. Autorităţile comuniste au organizat în paralel scoaterea lui Irineu Mihălcescu din scaunul de mitropolit şi înlocuirea sa cu Justinian Marina, fapt care a facilitat ascensiunea lui Teoctist Arăpaşu, apropiatului său.
Acensiunea către tronul de Patriarh
În anul 1948 Justinian Marina avea să fie instalat în scaunul de Patriarh al României. În perioada , PC Arhimandrit Teoctist Arăpaşu deţine funcţia de Vicar Administrativ al Arhiepiscopiei Iaşilor. La scurt timp după aceasta, la 28 februarie 1950, Arhimandritul Teoctist Arăpaşu a fost ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la propunerea Patriarhului Justinian, în rangul de episcop-vicar patriarhal, cu titlul de "Botoşăneanul". A fost hirotonit în treapta arhieriei la 5 martie 1950, în Catedrala "Sfântul Spiridon-Nou" din Bucureşti, de către Patriarhul Justinian, mitropolitul Firmilian Marin al Olteniei şi episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos. În această calitate de episcop-vicar patriarhal, PS Teoctist a fost secretar al Sfântului Sinod, rector al Institutului Teologic Universitar din Bucureşti şi a condus diferite sectoare din cadrul Administraţiei Patriarhale.
La 28 iulie 1962 este ales de către Colegiul Electoral Bisericesc în postul de Episcop al Aradului, iar la 16 septembrie 1962 este înscăunat episcop la Arad, păstorind acolo timp de 10 ani. În această calitate, a avut sub jurisdicţie Vicariatul de la Gyula şi două protopopiate din Banatul Sârbesc. În aprilie 1963, Congresul Episcopiei Ortodoxe Române din America l-a ales în postul de Episcop de Detroit (S.U.A.), iar Sfântul Sinod a aprobat alegerea şi i-a acordat rangul de Arhiepiscop. Din cauza neacordării vizei, n-a putut lua în primire conducerea efectivă a Episcopiei Ortodoxe Române din Statele Unite ale Americii şi Canada. De asemenea, în perioada decembrie 1969-decembrie 1970, PS Teoctist a îndeplinit funcţia de locţiitor de episcop al Oradiei.
Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române
După moartea Patriarhului Iustin Moisescu la 31 iulie 1986, IPS Mitropolit Teoctist a devenit locţiitor de patriarh. La 9 noiembrie 1986 este ales în urma votului Colegiului Electoral Bisericesc ca arhiepiscop al Bucureştilor, mitropolit al Ungrovlahiei şi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind întronizat la 16 noiembrie 1986 în Catedrala Patriarhală din Bucureşti de către mitropoliţii ţării, Antonie al Transilvaniei, Nestor al Olteniei şi Nicolae al Banatului, în prezenţa membrilor Sfântului Sinod, a patriarhilor Ierusalimului şi Bulgariei, a reprezentanţilor tuturor Bisericilor Ortodoxe, ai Bisericii Romano-Catolice, ai Bisericilor Protestante şi a reprezentanţilor forurilor de Stat. În perioada noiembrie 1986-iunie 1990, PF Teoctist a suplinit postul vacant de mitropolit al Moldovei şi Sucevei, ca locţiitor de mitropolit, întrucât nu se obţinuse aprobarea de ocupare a scaunului rămas vacant.
Patriarhul Teoctist şi Papa Ioan Paul al II-lea (1999)
Ca patriarh s-a remarcat prin sprijinul pe care l-a acordat teologiei româneşti. Nici chiar în Grecia, ţară aflată în afara lagărului comunist, Biserica Ortodoxă locală nu a putut tipări atâtea titluri câte s-au tipărit în periaoda păstoririi patriarhului Teoctist în România. De asemenea, a avut o permanentă activitate pentru unitatea ortodoxă, ca şi în domeniul ecumenismului. A obţinut situarea Bisericii Ortodoxe Române la un nivel mai înalt în relaţiile cu celelalte culte decât în trecut. Deşi a fost nevoit să accepte demolarea a 27 de biserici ortodoxe monument-istoric în Bucureşti, a ridicat în schimb, în aceeaşi perioadă, peste 100 de biserici în ţară. A făcut mari eforturi, mergând pe urmele Patriarhului Justinian Marina, pentru a ocroti ortodocşii intraţi "în vizorul" autorităţilor comuniste din motive de credinţă. S-a folosit pentru aceasta şi de stabilirea de relaţii prieteneşti cu acestea, ca şi de influenţa externă obţinută.
A fost acuzat pentru obedienţa sa faţă de autorităţile comuniste, fapt care a culminat cu aprobarea demolării a 26 de biserici istorice din Bucureşti. A adresat numeroase telegrame de felicitare dictatorului Nicolae Ceauşescu, căruia i-a făcut cadou vechi tipărituri şi obiecte de patrimoniu.
După Revoluţia din decembrie 1989 inţelegând contestaţiile de ordin politic, în legătură cu demolarea unor biserici în Bucureşti de către regimul de dictatură, la şedinţa Sfântului Sinod din 10 ianuarie 1990 Patriarhul Teoctist a cerut în scris retragerea din slujirea sa, în semn de pocăinţă. El s-a refugiat apoi la Mănăstirea Sinaia. În şedinţa sa din 10 ianuarie 1990, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a acceptat demisia Patriarhului Teoctist. Primind cereri din toată ţara din partea credincioşilor, a clerului de la parohii şi mânăstiri, pentru revenirea Patriarhului, precum şi a unor scrisori din partea Patriarhilor Bisericilor Ortodoxe locale, Sfântul Sinod în şedinţa sa din aprilie a hotărât chemarea Patriarhului la locul său prin revocarea deciziei de acceptare a demisiei patriarhului Teoctist. Dând ascultare Sfântului Sinod, Patriarhul Teoctist şi-a reluat slujirea sa pentru care a fost ales în noiembrie 1986.
A obţinut importante recunoaşteri din partea majorităţii Bisericilor ortodoxe locale, ca şi din partea altor culte religioase. În perioada 7-9 mai 1999, la invitaţia Patriarhului Teoctist, s-a desfăşurat vizita istorică în România a Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea (prima vizită a unui Papă într-o ţară majoritar ortodoxă).
Patriarhul Teoctist a murit luni, la 30 iulie 2007, la ora 17.00, în urma unui stop cardiac, suferit ca urmare a complicaţiilor apărute după operaţia de prostată la care a fost supus în cursul aceleiaşi zile.
ESTE DREPT CUVINTAT
ASTAZI SE INPLINESTE UN AN DE LA MOARTEA PATRIARHULUI PARINTE TEOCTIST, LA TRECEREA CELOR VESNICE ADORMIRE, IN DOMNUL DUMNEZEU SAL ERTE AMIN .
VIITORUL PARINTE AL SATULUI DEALUL SECARII AI ANIILOR ,ANTERIORI SI VIITOR ,VA FI PARINTELE DIACON CAZACU GHEORGHE SI VA CREA PENTRU SAT UN MARE CUVINT DE STIINTA AL ORTODOXISMULUI, AICI SE VA RIDICA O MANASTIRE CU ACORDUUL EPISCOPIEI HUSI VASLUI. SPERAM UN VIITOR AL VIETII MONAHALE SI CULTURII VIITORULUI.
CU TOTUL CE SPUNE PARINTELE ESTE 98 LA SUTA SI TOTUL ESTE ADEVARUL TRAGETI CONCLUZIA..
VA SPUN CA CAZUL DE LA TANACU VASLUI CU PARINTELE COROGEANU ESTE O LOVITURA A SATANEI PUTERNICA , CONTRA RELIGIEI ,PREOTILOR , BISERICEI, SI A INTREGI MANASTIRI CA TOATE ASTEA VIN DE LA DOCTORI CARE FAC DIAGNOSTICE FALSE , ACTE FALSE , CU SPAGA , SI POLITIA INTOCMEAZA, DOSARE DE AIUREA CA SUNT PLATITI DE STAT DUPA NR. DE DOSARE MINCINOASE , SI, STATUL EXECUTA DUPA CUM , FAC POLITAI CAND EAU SPAGA. SI , NEAM FACUT DE RAS IN INTRAGA EUROPA. FRATIILOR TRZITIVA SI ELIBERATI SUFLETELE DE LA INTUNERIC CARE SUNT INCHISE .BINE DAR IRINA CORNICI A FOST CARATISTA , SI A PLECAT IN EUROPA DIN MANASTIRE , CINE STIE ,A VENIT CU BOALA PERICULOASA, A INEBUNIT SI A MURIT,SI ASA SA FACUT INCHISI FRATII NOSTRI. SEMNEZ CONTACT. PARINTELE DC.TEL.0034664028253
SPERAM SA NU VA PERDETI CURAJUL CA TOATE SUNT LA RINDUL LOR SI SA NE BUCURAM ,CA AVEM UN MOSTENITOR AL PATRIARHIEI ROMINE , SI SA FIE BINECUVINTAT DE DOMNUL. PR.D.GH.
Soy padres da iglesia san ANTONIO de barcelona fechea de nasimento 1940 24 04 in barcelona yo creo che padres diacono sta dicendo muy bien muchas gracias...
Soy vigilante securiber y feche de nasimento 1964 12 07 in ciudad granada y creo che e la berda quelo che sta dicendo DIACONO PADRES GH.porche no sia utilizato y controles ante de operasione muchas gracias...
COMISAR NS 1966 Cred ca daca se faceau controale serioase poate ca era si astazi multumim parintelui diacon gh. ca a deschis o ideie in acest domeniu dar noi nu stim ce sa facut acolo la doctori care au operat.va multumesc...
IO SONO ITALIANO DR .MINSTERO P,AS. NATO 1955 13 04 IL VOSTRO SARCEDOTE DIACONO .GH.A RAGIONE IO VI DICO LA VERITA PERCHE NO ANO FATO CONTROLLE AVANTE DI STOP GD. TI RINGGRAZIO DC.
SUNT DIRECTORUL BANCII P.ROMANIA NS 1950 12 02 ARE DREPTATE PARINTELE DIACON .GH.VA MULTUMESC.
SUNT PR.DIN BIRLAD NS 1927 03 05 SI EU DAU DREPTATE PARINTELUI DC.DIN SPANIA DE CE NU SA EXECUTAT CONTROALE.MULTUMIM PARINTELUI DE INTREBARE.POATE MAI ERAU SANSE .DOAMNE AJUTA...
SUNT PR.DIN BIRLAD NS 1927 03 05 SI EU DAU DREPTATE PARINTELUI DC.DIN SPANIA DE CE NU SA EXECUTAT CONTROALE.MULTUMIM PARINTELUI DE INTREBARE.POATE MAI ERAU SANSE .DOAMNE AJUTA...
ADIMISTRATOR IN ROMANIA NS 1984 SI EU SUNT DEACORD CU PARINTELE DIACON GH.DE CE NU ATI CONSULTAT ACEST OM ESTE UNIC IN ROMANIA CA PATRIARH ALES IN ANII PRECEDENTI.SI PH.DANIEL ESTE UN OM EXTREM CARE A LUPTAT PENTRU CUVINTUL ADEVARUL.DOAMNE AJUTA.
SUNT PREOT IN DEALU SECARII NS.1971 VASLUI COM AL.VLAHUTA VASLUI SI EU CRED CA AR AVEA DREPTATE PARINTELE DIACON. GHEORGHE DE CE NU SAU FACUT BINE CONTROALELE INAINTE DE STOP CD.SI DE OPERATIE.POATE ERA SI AZI.LOGIC CE DOCTORI AVEM IN EUROPA .DOAMNE AJUTA.
CONSILIER LA HUSI DIN JUDETUL GALATI LOC.GOHOR NASCUT IN 1949 05 11 SI VA SPUN CA PREOT.DIACON.GHEORGHE AR AVEA DREPTATE DE CE NU SA FACUT CONSULTATIA INAINTE DE A FI OPERAT PATRIARHUL POATE CA MAI TRAIA SI IN ZIUA DE AZI.SEMNEZ PENTRU COMENTARIU DOAMNE AJUTA.
ESTE UN OM BUN PENTRU NOI ORTODOCSI VA MULTUMESC.
INVATATORUL nostrul a fost un patrarh bun si tatal poporului roman dar a suferit pentru cuvantul adevarul.dar nu va mai exista alt patriarh ca acesta in romania.preot.diacon.gheorghe.nr.tf.01134664028253.doamne ajuta.
de ce nu au emis bine consultatia inainte de operatie daca rezista.poate ca mai traia asa nu ati consultat asa sa incheiat zilele batrinului nostru invatator drept ales de dumnezeu va multumesc.