Denumirea de Săptămâna Mare vine de la evenimentele speciale care s-au petrecut în acest interval. Începând din duminica Floriilor, în toate bisericile ortodoxe au loc slujbe prin care sunt rememorate ultimele zile din viaţa pământeană a Mântuitorului, respectiv prinderea, judecarea, răstignirea şi îngroparea, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriahiei Române, preotul Costel Stoica. Una din cele mai importante zile din Săptămâna Mare este cea de joi (Joia Mare). De dimineaţă, se pregăteşte împărtăşania pentru un an, care se dă bolnavilor. Seara, sunt citite cele 12 Evanghelii. Vineri, la slujba de seară, se cântă Prohodul. Cei care nu au reuşit să postească ar putea încerca să facă acest lucru fie şi pentru câteva zile, întrucât Postul înseamnă exerciţiu şi poate fi interpretat drept cumpătare atunci câînd este vorba de mâncare şi băutură, dar şi bunătate, răbdare şi înţelegere în relaţiile cu cei din jur, a adăugat părintele Constantin Stoica. În opinia preoţilor, postul nu înseamnă numai alimentaţie fără carne, lapte, brână şi ouă, ci mult mai mult, respectiv iertare, împăcare, bunătate şi răbdare, a mai spus Stoica. ``Postul vine din grecescul ?asceza? şi înseamnă exerciţiu. Deci, perioada postului este o perioadă în care oamenii trebuie să facă exerciţii pentru a fi mai buni, mai înţelepţi, mai blânzi, să privească mai mult la ei şi mai puţin la cei din jur, să nu fie lacomi la mâncare chiar dacă alimentele sunt fără carne sau lactate, pentru că lăcomia este un păcat. În plus, Biserica scuteşte de post copiii, bătrânii, militarii, oamenii care călătoresc şi pe bolnavi. Mai mult, este preferabil ca o persoană să postească fie şi o singură zi, dacă nu poate mai mult, dar în acea zi să fie respectată tradiţia ortodoxă", a spus părintele Stoica.