Buna Vestire este cunoscută în popor sub denumirea de Blagoveştenie şi este sărbătorită în fiecare an de Biserică în data de 25 martie. În această zi Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că îl va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. În documente, aceasta este prima sărbătoare dedicată Maicii Domnului.

De-a lungul timpului data acestei sărbători a variat şi a fost fixată abia după ce Biserica a decis data de 25 decembrie ca sărbătoarea Naşterii Domnului. În Apus, sărbătoarea Bunei Vestiri a fost introdusă de papa Leon al II-lea şi, începând cu secolul al IX-lea, 25 martie a devenit data generalizată pentru toată lumea catolică.

"Prezenţa în Postul Sfintelor Paşti a sărbătorii Bunei Vestiri face ca atmosfera de pocăinţă şi întristare să fie înlocuită cu bucuria cosmică adusă de anunţul îngerului. În acest sens, indiferent de ziua în care cade, avem dezlegarea la peşte" (creştinortodox.ro).

În unele biserici, în această zi se ajunează până la ora 17.00, când are loc Sfânta Liturghie. Apoi, creştinii, care nu au mâncat şi s-au spovedit, se împărtăşesc, după care mănâncă peşte, împreună cu toată comunitatea bisericii.

Sărbătoarea Bunei Vestiri a născut, de-a lungul timpului, o serie de datini, superstiţii şi obiceiuri. Tradiţia populară  spune că, în această zi, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. De asemenea, sărbătoarea numită şi Blagoveştenie este considerată şi prima zi de primăvară pentru că vin rândunele, iar în această zi va cânta cucul pentru prima oară în an. Se mai spune că aşa cum va fi vremea astăzi, va fi şi în ziua de Paşti.

Fiind dezlegare la peşte, se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie să arunce mămăligă în apă, pentru că mor peştii. De asemenea, de Buna Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor.