Aproape toţi românii - 97% - se identifică cu o anumită religie, dar mai puţin de o cincime dintre ei participă săptămânal la slujbe religioase, potrivit unui studiu realizat de grupul GfK împreună cu Wall Street Journal, în 21 de ţări, în ultimul trimestru al anului trecut. Studiul a avut ca obiect orientarea religioasă şi opinia cu privire la minorităţi a populaţiei din 21 de ţări: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, România, Rusia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveţia, Turcia, Marea Britanie şi Statele Unite. Potrivit studiului, românii reprezintă cel mai religios popor european. Întrebaţi dacă se identifică cu o anumită religie, 97% dintre respondenţi au răspuns afirmativ. Procentul este comparabil doar cu cel obţinut de la respondenţii turci la aceeaşi întrebare - 95% dintre ei au declarat că aparţin unei religii. Diferenţele dintre Europa Occidentală şi cea Centrală şi de Est se observă la nivelul apartenenţei religioase. Astfel, dacă în Europa Centrală 80% dintre participanţii la studiu au declarat că se identifică cu o religie, vecinii lor vestici au răspuns asemănător într-o măsură semnificativ mai mică - 68%, situându-se chiar sub nivelul Statelor Unite (70%). Procentul obţinut la această întrebare de către respondenţii ruşi (65%) este situat sub nivelul celui din Europa şi din Statele Unite. În România, notă aparte face Bucureştiul. Doar 88% dintre locuitorii Capitalei au declarat că se simt aparţinând unei anumite religii. Cele mai răspândite religii din România sunt cea ortodoxă (88%), urmată de cea catolică (6%) şi de cea protestantă (2%). Ultimele două sunt întâlnite cu precădere în vestul (Banat, Crişana, Maramureş) şi centrul ţării (Ardeal), unde aproximativ unul din şase români a declarat că aparţine uneia dintre aceste ramuri creştine. Ţările cu cele mai omogene populaţii din punct de vedere religios, în care, dintre cei care s-au declarat ca aparţinând religii, mai mult de 90% s-au identificat cu o anumită religie, sunt Turcia (religia musulmană), Grecia şi Rusia (religia ortodoxă), Italia, Polonia, Slovenia, Spania şi Belgia (religia ortodoxă) şi Danemarca şi Finlanda (religia protestantă). În ceea ce priveşte frecvenţa participării la serviciile religioase, românii se află sub media ţărilor participante în sondaj. Astfel, mai puţin de unul din cinci români (18%) a declarat că participă măcar o dată pe săptămână la serviciul religios, iar 11% dintre ei mărturisesc că nu participă niciodată sau aproape niciodată la astfel de servicii (exceptându-le pe cele prilejuite de evenimente speciale, precum nunţi sau botezuri). Bătrânii, cei mai bisericoşi Cei care participă cel mai rar la serviciile religioase sunt cei cu vârsta cuprinsă între 30 şi 49 de ani. Unul din cinci tineri sub 29 de ani participă la slujbe cel puţin o dată pe săptămână. Cei mai bisericoşi rămân însă cei în vârstă, una din cinci persoane cu vârsta cuprinsă între 50 şi 59 de ani şi una din patru persoane de minim 60 de ani participă regulat la slujbele religioase. Diferenţe semnificative există şi la nivelul regiunilor istorice. Astfel, dacă în Banat - Crişana - Maramureş 40% dintre credincioşi merg regulat la biserică, mai puţin de 10% dintre olteni şi dobrogeni sunt la fel de sârguincioşi cu privire la serviciile religioase. Cel mai des merg la biserică polonezii şi turcii. Şase din zece credincioşi din Polonia, respectiv şapte din zece credincioşi din Turcia participă la slujbe cel puţin o dată pe săptămână. Aceste ţări sunt urmate de Italia şi Statele Unite, unde patru din zece respondenţi care au declarat că aparţin de o religie frecventează cu regularitate serviciile religioase. La polul opus se află atât ţări preponderent ortodoxe, precum Bulgaria şi Rusia, cât şi ţări în care religia majoritară este cea protestantă - Suedia şi Danemarca. De asemenea, Belgia şi Spania, ţări în care majoritatea populaţiei se identifică cu religia catolică, prezintă unele dintre cele mai mari procente (42%, respectiv 44%) în privinţa credincioşilor care nu frecventează niciodată sau aproape niciodată serviciile religioase. Studiul a analizat şi antisemitismul şi gradul de acceptare faţă de musulmanii din Europa în cele 21 de ţări. Întrebaţi dacă în ultimii cinci ani s-a produs vreo schimbare, la nivelul ţării în care trăiesc, în ceea ce priveşte atitudinea faţă de evrei, mai puţin de 10% dintre români sunt de părere că există mai mult antisemitism printre concetăţenii lor, în timp ce unul din trei a răspuns că există mai puţin. Tot unul din trei români, însă, nu îşi poate exprima o opinie în această privinţă. Mai rezervaţi decât restul ţării sunt bucureştenii, care în proporţie de 70% fie nu pot răspunde la această întrebare, fie cred că nivelul antisemitismului în România a rămas acelaşi. Doar 12% dintre ei cred că atitudinea faţă de evrei s-a schimbat în bine. În centrul şi estul Europei, răspunsurile sunt oarecum asemănătoare. Doar 17% dintre est europeni cred că situaţia antisemitismului s-a agravat în ţara lor. Americanii şi vest europenii sunt însă mult mai sceptici în privinţa acestui aspect. Astfel, unul din trei americani sau occidentali consideră că există mai mult antisemitism printre conaţionalii lor decât exista în urmă cu cinci ani. În ţări precum Belgia, Olanda, Elveţia, Austria şi Germania, proporţia celor care declară acest lucru variază între 40 şi 52%. Musulmanii nu sunt bineveniţi în SUA O jumătate dintre americani consideră că musulmanii nu sunt bineveniţi în Statele Unite. De aceeaşi părere sunt şi vest europenii, mai mult de jumătate fiind de părere că musulmanii care trăiesc în Europa sunt priviţi cu suspiciune. În mai multe ţări vest europene precum Elveţia, Danemarca, Belgia, Austria şi Germania, doi din trei respondenţi consideră că există mai multă dezaprobare faţă de musulmanii din Europa. Cei care îi dezaprobă în cea mai mare măsură sunt însă suedezii (75%) şi elveţienii (72%). În Europa Centrală musulmanii nu sunt o problemă de aceeaşi amploare: doar 30% dintre est europeni consideră că musulmanii nu sunt bineveniţi în societatea lor. Cei mai toleranţi sunt cehii şi bulgarii (12%), iar cel mai puţin toleranţi, slovenii (48%) şi polonezii (42%). În România doar 21% dintre respondenţi consideră că musulmanii sunt priviţi cu suspiciune, procent egal cu al celor care consideră că nu există deloc dezaprobare cu privire la musulmani. Sondajul GfK a fost realizat prin telefon sau faţă în faţă în gospodăriile celor intervievaţi. În fiecare ţară au fost chestioante între cinci sute şi două mii de persoane.