Sărbătoarea zilei - Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena
Astăzi, 21 mai, îi sărbătorim pe Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena, singurii sfinţi mamă şi fiu. Fiul lui Constanţiu şi al Elenei, Constantin a trăit pe vremea împăratului Diocleţian, când persecuţiile anticreştine au atins apogeul. Constanţiu avea sub stăpânirea sa întinse ţinuturi: Galia, Spania şi Britania.
În toată împărăţia, în vremea aceea, creştinii sufereau crunte prigoniri. Dar, în ţinuturile sale, Constanţiu a oprit orice prigoană împotriva creştinilor, în plus, el îi folosea la conducerea treburilor obşteşti. După moartea lui Constanţiu, locul acestuia este luat de Constantin, iar în locul lui Maximian este fiul acestuia, Maxenţiu. Între cei doi, respectiv între Constantin şi Maxenţiu, are loc o confruntare militară, iar Eusebiu, duhovnicul lui Constantin, relatează cum împăratul Constantin, în timp ce se ruga, a avut o viziune în care pe cer i se arată o cruce luminoasă, pe care scria: "Prin acest semn vei învinge". De asemenea, noaptea l-a văzut pe Iisus Hristos, care-l îndemna să-şi facă steag ostăşesc cu semnul Sfintei Cruci pe el. Urmând aceste sfaturi, Constantin porneşte în luptă împotriva lui Maxenţiu, biruindu-l pe acesta în anul 312. În urma celor întâmplate, în anul 313, împăratul Constantin a dat o hotărâre, prin care a oprit prigonirea creştinilor. Este vorba de Edictul de la Milan, prin care creştinismul a fost recunoscut drept religie liberă şi egală în drepturi cu toate cultele oficiale. Constantin cel Mare a murit în Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337, şi a fost înmormântat în Biserica "Sf. Apostoli" din Constantinopol, ctitoria sa.
Potrivit Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor Bihor, în judeţul nostru, îşi vor sărbători onomastica 17.805 persoane de sex feminin, dintre care 6.972 poartă numele Elena, Helena sunt 37, Constanţa - 139, Constantina - 56, Eleonora - 644, Ileana - 5220, Ilinca - 112, Eli, Ela - 44, Lena, Leana - 2443, Lenuţa - 1909, Nuţi, Nuţica - 10, Nora - 125, Lina - 78, Tanţa, Tănţica - 16, iar persoane de sex masculin sunt 3.843, dintre care Constantin - 2.983, Costică - 142, Costel - 589, Costache - 17, Costea - 3, Costin - 68, Codin - 41.
La mulţi ani tuturor!
Intr-un nou raport care relateaza starea libertatii religioase din Romania dat publicitatii pe data de 20 mai, Departamentul de Stat al SUA expune in termeni largi abuzurile, discriminarea, hartuirea, intimidarile, amenintarile si agresiunile pe care comunitatea greco-catolica din Romania le sufera din partea reprezentantilor Statului Roman si ai Bisericii Ortodoxe Romane. Pe langa aceste actiuni, "lipsa progresului in restituirea bisericilor greco-catolice transferate de fostul guvern comunist Bisericii Ortodoxe in 1948 continua sa ramana o problema semnificativa", se arata in deschiderea raportului. Raportul vorbeste despre cadrul legal din Romania care e discriminatoriu la adresa Bisericii Greco-Catolice. Desi exista legi care reglementeaza retrocedarea proprietatilor religioase confiscate intre 1940 si 1989, Biserica Greco-Catolice este exceptata de la ele. "O lege separata permite Bisericii Greco-Catolice sa deschida actiuni in justitie cand incercarile de a obtine restituirea proprietatilor sale prin dialog cu Biserica Ortodoxa esueaza, legea insa nu retrocedeaza bisericile automat", se mentioneaza in raport. Raportul vorbeste si despre atitudinea unor instante de judecata care "au amanat audierile in numeroase procese intentate de Biserica Greco-Catolica, iar procesele au fost adeseori prelungite de apeluri sau solicitari ale Bisericii Ortodoxe de a transfera procesele la alte instante. De asemenea, instantele au hotarat in unele cazuri in favoarea Bisericii Ortodoxe pe baza faptului ca aceasta are mai multi credinciosi decat Biserica Greco-Catolica." Chiar si dupa ce greco-catolicii castiga in instante bisericile pe care le revendica dupa ani de procese, "preotii ortodocsi in general se opun si amana restituirea bisericilor catre greco-catolici, argumentand ca fostele biserici greco-catolice au apartinut comunitatilor care le folosesc in prezent. De asemenea, preotii ortodocsi argumenteaza ca numarul redus de greco-catolici nu justifica restituirea proprietatilor greco-catolice." Raportul relateaza cazul Casva (MS), unde "autoritatile locale au esuat sa aplice o hotarare judecatoreasca din 2010 care prevedea restituirea bisericii greco-catolice [...] cu toate ca Biserica Greco-Catolica a apelat la Presedinte, Primul-Ministru, Ministrul de Interne si Prefectul Judetului Mures ca hotararea judecatoreasca sa fie pusa in aplicare". "In cazurile unde instantele de judecata au cerut Bisericii Ortodoxe sa retrocedeze bisericile fostilor proprietati, preotii ortodocsi in mod frecvent au instigat populatia locala sa se opuna aplicarii acestor hotarari. Autoritatile locale adesea au ezitat sa aplice asemenea hotarari, dar in unele cazuri Biserica Greco-Catolica a reusit sa le aiba aplicate dupa eforturi de durata", se arata in raport. Exista situatii unde greco-catolicilor li se impiedica accesul in cimitir sa isi ingroape mortii cu proprii preoti. Raportul ofera ca exemplu situatia din Pesceana (VL), unde "autoritatile si preotii ortodocsi locali au continuat sa le impiedice [greco-catolicilor] accesul in cimitirul public din localitate in ciuda unei decizii a Curtii de Apel din 2009 care a hotarat ca un preot greco-catolic poate celebra servicii religioase in cimitir pentru decedatii greco-catolici". Tot la Pesceana, in luna noiembrie, preotul ortodox a instigat un grup de credinciosi ortodocsi sa agreseze verbal un grup de greco-catolici care mergeau sa se roage la mormantul unui greco-catolic. "Cu toate ca Biserica Greco-Catolica a oferit Bisericii Ortodoxe posibilitatea ca in bisericile pe care le-a recastigat sa aiba loc slujbe religioase alternative, in cele mai multe cazuri Biserica Ortodoxa a refuzat aceste oferte", se mai arata in raport. "Biserica Ortodoxa si Greco-Catolica nu au reusit sa inceapa un dialog pentru rezolvarea disputelor patrimoniale existente, cu toate ca a existat in timpul anului un schimb de mesaje cu scopul de a ajunge la o intelegere asupra termenilor sub care un dialog poate incepe", afirma raportul Departamentului de Stat. In concluzia raportului se mentioneaza ca oficiali ai Departamentului de Stat continua sa fie interesati de situatia Bisericii Greco-Catolice din Romania, iar "oficialii ambasadei si-au exprimat in cadrul discutiilor cu oficialii guvernului ingrijorarea fata de ritmul lent al procesului de retrocedare al proprietatilor religioase, cu precadere al bisericilor greco-catolice". In incheiere, raportul mentioneaza ca "membrii Ambasadei au incurajat continuu Biserica Ortodoxa si Biserica Greco-Catolica sa reinceapa dialogul in scopul reconcilierii si rezolvarii disputelor patrimoniale existente. Ambasadorul american si alti sase ambasadori s-au intalnit in luna februarie cu Patriarhul Ortodox si cativa episcopi pentru a incuraja reinceperea dialogului dintre Biserica Ortodoxa si Greco-Catolica." Raportul integral al Departamentului de Stat poate fi accesat aici: ?year=2012&dlid=208358 Pana la traducerea sa oficiala in limba romana, Romanian Greek-Catholic Association pune la dispozitia publicului interesat, la sfarsitul acestui comunicat, traducerea in romana a sectiunilor din raport care au legatura directa cu comunitatea greco-catolica. "Lecturarea acestui raport dovedeste nu numai ca Biserica Greco-Catolica este cel mai discriminat cult din Romania, dar ca impotriva comunitatii greco-catolice din Romania se poarta o politica organizata de epurare culturala si religioasa continuata si dupa caderea comunismului", a spus Pr. Chris Terhes, Presedintele Romanian Greek-Catholic Association. "Precedentul creat de o hotarare judecatoreasca care prevede ca bunurile greco-catolice confiscate de comunisti si date Bisericii Ortodoxe nu se retrocedeaza pentru ca greco-catolicii sunt mai putini scoate Romania din randul tarilor care garanteaza dreptul de proprietate", a spus acesta. "In baza acestei hotarari, un grup de oameni poate intra oricand peste orice familie si sa-i ia casa, de exemplu, iar statul sa dea dreptate grupului daca e mai numeros." "Din punct de vedere uman si crestin, este de neinteles de ce Biserica Ortodoxa Romana, care are zeci de mii de biserici - cateva mii construire numai in ultimii ani -, refuza sa retrocedeze bisericile greco-catolice pe care le-a primit de la comunisti. Aceasta, cu atat mai mult cu cat Biserica Greco-Catolica si-a oferit disponibilitatea de a oferi bisericile retrocedate pentru celebrari alternative comunitatilor ortodoxe astfel incat atat greco-catolicii cat si ortodocsii sa se poata ruga intr-o biserica", a spus Pr. Terhes. Raportul Departamentului de Stat vine la cateva zile dupa ce vicepresedintele PDL Ioan Oltean a initiat un nou proiect de lege anti greco-catolic care cauta sa ingradeasca comunitatilor greco-catolice dreptul de a se adresa in justitie.
Intr-un nou raport care relateaza starea libertatii religioase din Romania dat publicitatii pe data de 20 mai, Departamentul de Stat al SUA expune in termeni largi abuzurile, discriminarea, hartuirea, intimidarile, amenintarile si agresiunile pe care comunitatea greco-catolica din Romania le sufera din partea reprezentantilor Statului Roman si ai Bisericii Ortodoxe Romane. Pe langa aceste actiuni, "lipsa progresului in restituirea bisericilor greco-catolice transferate de fostul guvern comunist Bisericii Ortodoxe in 1948 continua sa ramana o problema semnificativa", se arata in deschiderea raportului. Raportul vorbeste despre cadrul legal din Romania care e discriminatoriu la adresa Bisericii Greco-Catolice. Desi exista legi care reglementeaza retrocedarea proprietatilor religioase confiscate intre 1940 si 1989, Biserica Greco-Catolice este exceptata de la ele. "O lege separata permite Bisericii Greco-Catolice sa deschida actiuni in justitie cand incercarile de a obtine restituirea proprietatilor sale prin dialog cu Biserica Ortodoxa esueaza, legea insa nu retrocedeaza bisericile automat", se mentioneaza in raport. Raportul vorbeste si despre atitudinea unor instante de judecata care "au amanat audierile in numeroase procese intentate de Biserica Greco-Catolica, iar procesele au fost adeseori prelungite de apeluri sau solicitari ale Bisericii Ortodoxe de a transfera procesele la alte instante. De asemenea, instantele au hotarat in unele cazuri in favoarea Bisericii Ortodoxe pe baza faptului ca aceasta are mai multi credinciosi decat Biserica Greco-Catolica." Chiar si dupa ce greco-catolicii castiga in instante bisericile pe care le revendica dupa ani de procese, "preotii ortodocsi in general se opun si amana restituirea bisericilor catre greco-catolici, argumentand ca fostele biserici greco-catolice au apartinut comunitatilor care le folosesc in prezent. De asemenea, preotii ortodocsi argumenteaza ca numarul redus de greco-catolici nu justifica restituirea proprietatilor greco-catolice." Raportul relateaza cazul Casva (MS), unde "autoritatile locale au esuat sa aplice o hotarare judecatoreasca din 2010 care prevedea restituirea bisericii greco-catolice [...] cu toate ca Biserica Greco-Catolica a apelat la Presedinte, Primul-Ministru, Ministrul de Interne si Prefectul Judetului Mures ca hotararea judecatoreasca sa fie pusa in aplicare". "In cazurile unde instantele de judecata au cerut Bisericii Ortodoxe sa retrocedeze bisericile fostilor proprietati, preotii ortodocsi in mod frecvent au instigat populatia locala sa se opuna aplicarii acestor hotarari. Autoritatile locale adesea au ezitat sa aplice asemenea hotarari, dar in unele cazuri Biserica Greco-Catolica a reusit sa le aiba aplicate dupa eforturi de durata", se arata in raport. Exista situatii unde greco-catolicilor li se impiedica accesul in cimitir sa isi ingroape mortii cu proprii preoti. Raportul ofera ca exemplu situatia din Pesceana (VL), unde "autoritatile si preotii ortodocsi locali au continuat sa le impiedice [greco-catolicilor] accesul in cimitirul public din localitate in ciuda unei decizii a Curtii de Apel din 2009 care a hotarat ca un preot greco-catolic poate celebra servicii religioase in cimitir pentru decedatii greco-catolici". Tot la Pesceana, in luna noiembrie, preotul ortodox a instigat un grup de credinciosi ortodocsi sa agreseze verbal un grup de greco-catolici care mergeau sa se roage la mormantul unui greco-catolic. "Cu toate ca Biserica Greco-Catolica a oferit Bisericii Ortodoxe posibilitatea ca in bisericile pe care le-a recastigat sa aiba loc slujbe religioase alternative, in cele mai multe cazuri Biserica Ortodoxa a refuzat aceste oferte", se mai arata in raport. "Biserica Ortodoxa si Greco-Catolica nu au reusit sa inceapa un dialog pentru rezolvarea disputelor patrimoniale existente, cu toate ca a existat in timpul anului un schimb de mesaje cu scopul de a ajunge la o intelegere asupra termenilor sub care un dialog poate incepe", afirma raportul Departamentului de Stat. In concluzia raportului se mentioneaza ca oficiali ai Departamentului de Stat continua sa fie interesati de situatia Bisericii Greco-Catolice din Romania, iar "oficialii ambasadei si-au exprimat in cadrul discutiilor cu oficialii guvernului ingrijorarea fata de ritmul lent al procesului de retrocedare al proprietatilor religioase, cu precadere al bisericilor greco-catolice". In incheiere, raportul mentioneaza ca "membrii Ambasadei au incurajat continuu Biserica Ortodoxa si Biserica Greco-Catolica sa reinceapa dialogul in scopul reconcilierii si rezolvarii disputelor patrimoniale existente. Ambasadorul american si alti sase ambasadori s-au intalnit in luna februarie cu Patriarhul Ortodox si cativa episcopi pentru a incuraja reinceperea dialogului dintre Biserica Ortodoxa si Greco-Catolica." Raportul integral al Departamentului de Stat poate fi accesat aici: ?year=2012&dlid=208358 Pana la traducerea sa oficiala in limba romana, Romanian Greek-Catholic Association pune la dispozitia publicului interesat, la sfarsitul acestui comunicat, traducerea in romana a sectiunilor din raport care au legatura directa cu comunitatea greco-catolica. "Lecturarea acestui raport dovedeste nu numai ca Biserica Greco-Catolica este cel mai discriminat cult din Romania, dar ca impotriva comunitatii greco-catolice din Romania se poarta o politica organizata de epurare culturala si religioasa continuata si dupa caderea comunismului", a spus Pr. Chris Terhes, Presedintele Romanian Greek-Catholic Association. "Precedentul creat de o hotarare judecatoreasca care prevede ca bunurile greco-catolice confiscate de comunisti si date Bisericii Ortodoxe nu se retrocedeaza pentru ca greco-catolicii sunt mai putini scoate Romania din randul tarilor care garanteaza dreptul de proprietate", a spus acesta. "In baza acestei hotarari, un grup de oameni poate intra oricand peste orice familie si sa-i ia casa, de exemplu, iar statul sa dea dreptate grupului daca e mai numeros." "Din punct de vedere uman si crestin, este de neinteles de ce Biserica Ortodoxa Romana, care are zeci de mii de biserici - cateva mii construire numai in ultimii ani -, refuza sa retrocedeze bisericile greco-catolice pe care le-a primit de la comunisti. Aceasta, cu atat mai mult cu cat Biserica Greco-Catolica si-a oferit disponibilitatea de a oferi bisericile retrocedate pentru celebrari alternative comunitatilor ortodoxe astfel incat atat greco-catolicii cat si ortodocsii sa se poata ruga intr-o biserica", a spus Pr. Terhes. Raportul Departamentului de Stat vine la cateva zile dupa ce vicepresedintele PDL Ioan Oltean a initiat un nou proiect de lege anti greco-catolic care cauta sa ingradeasca comunitatilor greco-catolice dreptul de a se adresa in justitie.