Sfântul Ierarh Nectarie a fost cinstit pe 9 noiembrie și la Mănăstirea Izbuc atât prin slujba de Priveghere săvârșită în ajun, cât și prin Sfânta Liturghie săvârșită de toți slujitorii Mănăstirii, în prezența obștii monahale.

După Sfânta Liturghie, racla cu fragmentul din mâna dreaptă a Sfântului mare făcător de minuni a fost scoasă în procesiune în jurul bisericii mari, ocrotite și de Sfântul Nectarie.

„Sfântul Ierarh Nectarie, făcătorul de minuni, și-a găsit loc minunat de sălășluire și la Sfânta Mănăstire a Maicii Domnului de la Izbuc, prezent prin fragmentul din mâna sa dreaptă. Mână sfântă și sfințitoare cu care Sfântul Nectarie a slujit, a sfințit și a binecuvântat în minunata viață de pe pământ, prin darul lui Dumnezeu revărsat peste acest smerit slujitor al Său, continuă și după moartea sa, care a avut loc în data de 8 noiembrie 1920, acum 100 de ani, să binecuvinteze și să împartă tămăduiri tuturor acelora care îl cinstesc și îi cer mijlocirea sa”, transmite, printr-un comunicat de presă, obștea mănăstirii Izbuc.

Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina, numit „Taumaturgul” pentru vindecările miraculoase, îndeosebi de cancer, care s-au săvârșit pentru cei care s-au închinat cu credință sfintelor sale moaște, este unul din cei mai iubiți sfinți din Grecia și nu numai.

După trecerea sa la cele veşnice, în 1920, trupul său este descoperit neputrezit şi izvorând mir.

La racla Sfântului Ierarh Nectarie s-au întâmplat, de-a lungul timpului, multe minuni, tămăduiri ale trupului, dar și mângâiere și alinare a sufletului.

Sunt biserici în toată lumea care poartă hramul Sfântului Nectarie. Dar şi biserici unde sunt, spre închinare, fragmente din sfintele sale moaşte, așa cum sunt și în țara noastră.

Canonizarea sa a avut loc în 1961, fiind serbat pe 9 noiembrie.