Biserica sărbătoreşte, în această zi, pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, "mai marii cetelor fără de trup", îngeri ai lui Dumnezeu. În Sfânta Scriptură, denumirea de "înger" (anghelos în greaca veche) înseamnă "trimis, vestitor". Arhanghelul Mihail, după încercarea la care au fost supuşi toţi îngerii, a rămas credincios lui Dumnezeu, fiind rânduit căpetenie peste ei. Numele lui, Mi-Ka-El, înseamnă în ebraică "Cine este ca Dumnezeu", nume primit în urma încercării la care a fost supus, prin care a lăudat pe Domnul tuturor, în opoziţie cu Lucifer, care a căzut din mândrie. În Vechiul Testament, Mihail apare într-o profeţie a lui Daniel, în care se vorbeşte de lupta lui cu îngerii căzuţi pentru Daniel cel asuprit, adică pentru poporul lui Israel. Apocalipsa lui Ioan din Noul Testament revine asupra prezentării luptei cu îngerii căzuţi: Mihail şi ceata lui de îngeri îl izgonesc din cer pe Satana, înfăţişat ca balaur, îl vor însoţi pe Hristos la cea de-a doua Sa venire la sfârşitul timpurilor şi vor fi prezenţi la Judecata de Apoi. În tradiţia creştină, Mihail este arhanghelul care duce lui Dumnezeu rugăciunile oamenilor, fiind considerat sfânt protector al Bisericii, al oastei creştine şi al tuturor popoarelor. Gavriil, în ebraică "omul lui Dumnezeu", apare în Vechiul Testament drept cel care îi luminează mintea proorocului Daniel, tâlcuindu-i viziunea pe care acesta o avusese. În Noul Testament, el vesteşte lui Ioachim şi Ana naşterea Sfintei Fecioare Maria, iar lui Zaharia, naşterea lui Ioan Botezătorul. Gavriil este cel care anunţă Fecioarei din Nazaret naşterea de la Duhul Sfânt a lui Hristos, Mântuitorul lumii. Tradiţia creştină spune că tot Gavriil ar fi ridicat piatra de pe mormântul Domnului şi a şezut deasupra ei, la ceasul Învierii.