Dârzul (aproape octogenar) Voicu David, colegul de bancă al lui D. R. Popescu la Colegiul Emanuil Gojdu din Oradea, proaspăt debutant în poezie, dar născut la Lancrăm a ţinut morţiş anul acesta să sune adunarea şi să ducă membrii Cenaclului literar al Baroului Bihor iar la Festivalul internaţional Lucian Blaga, ca acum trei ani de zile. 

Ceea ce cu bucurie, unii din membrii Cenaclului au şi acceptat, dar numai după  obţinerea în prealabil a unui microbuz elegant și comod cu l8 locuri prin grija doamnei prof. Sânziana Neşiu, care împreună cu o colegă de-a sa, prof. Ioana Trempe, au ales de la Liceul Lucian Blaga din Oradea pe cei mai buni recitatori în limbi străine din creaţia literară a  poetului "mut ca o lebădă".

Din delegaţia Cenaclului literar au făcut parte Paşcu Balaci, Cornel Durgheu, David Voicu, prof. univ. Dan Horaţiu Popescu, poetul Emil Neşiu, Antița Balaci. Editorul  Avram Ştefan, invitat oficial, a renunţat în ultimele clipe, reclamand treburi urgente. Delegației noastre i s-au mai alăturat elevii Cosmin Petruț, Raul Bereczki, elevele Bianca Iuhas, Andreea Zoica, Andreea Brad, Alesia Ilincău, Diana Ardelean, elevi și eleve ale profesoarelor Sânziana Neșiu și Trempe Ioana.

Aşa am pornit spre Eutopia, mândra grădină din Lancrăm, cu microbuzul, în după amiaza zilei de joi, 7 mai a.c., spre dezbaterile celei de-a XXXV-a ediţii a festivalului şi la 120 de ani de la naşterea poetului, filosofului, dramaturgului, diplomatului Lucian Blaga (l895- 2015). De data asta, sculptorul orădean Cornel Durgheu a figurat în programul Festivalului spre a-şi prezenta prin viu grai un mare basorelief reprezentându-l pe poetul Lucian Blaga şi care basorelief a fost instalat chiar pe peretele sălii unde se ţin sesiunile de comunicări ştiinţifice de la casa memorială din Lancrăm. Invitaţii din România, Republica Moldova, Serbia, Germania, Spania, Italia etc. au fost găzduiţi la Hotelul "Leul de aur" şi Hotelul "Fan" din Sebeş.  

8 mai 2015

Ca de obicei, în curtea casei memoriale din Lancrăm, sub imperiul cuvintelor magice blagiene cu trimitere "regală", înscrise pe peretele gospodăriei: "Laudă seminţelor, celor de faţă şi -n veci tuturor" se deschid manifestările Festivalului. Din acest an a fost înfiinţat un consiliu ştiințific alcătuit din acad. Ionel Valentin Vlad - președintele Academiei Române, acad. Alexandru Surdu - vicepreședinte al Academiei Române, prof. univ. dr. Mircea Popa - de la Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia, prof. univ. dr. Eugeniu Nistor - de la Universitatea "Petru Maior" Târgu Mureș, prof. univ. dr. Ilie Moise - de la Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu și prof. Constantin Șalapi - director al Centrului Cultural "Lucian Blaga " Sebeș.

După cuvântările de rigoare ale oficialităţilor din Sebeş şi Alba Iulia a luat cuvântul acad. Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române, care a înmânat, în cadru festiv, Premiul Academiei domnului Constantin Şalapi, directorul Centrului cultural Lucian Blaga din Sebeş, care se ocupă de atâţia ani de organizarea în bune condiţii a acestui festival.

Poetul din Alba Iulia, Ion Mărgineanu, unul dintre oamenii care au contribuit la "naşterea" festivalului acum 35 de ani, a prezentat cu lirismul său inconfundabil şi cu vocea sa tunătoare pe oaspeţii veniţi la Lancrăm. A urmat sesiunea de comunicări ştiinţifice şi prezentarea de cărţi. A surprins plăcut prin informaţie, claritate, dar şi prin umorul său fin, de calitate, acad. Alexandru Surdu când a vorbit despre cartea sa de eseuri Pietre de poticnire.

Au urmat prof. univ. dr. Eugeniu Nistor, scriitorul Zenovie Cârlugea, din Tg. Jiu, şi criticul (fost orădean) Gheorghe Grigurcu. De la mare depărtare au sosit prof. univ. Juan Francisco Pena, împreună cu Jorge Vinţan, din Spania, pentru a prezenta volumul "În marea trecere"/ En el gran paso, traducere de poezii în  spaţiul hispanic. O lucrare monumentală cu titlul Nicolae Titulescu, Arhive pierdute - dosarul unei recuperări, care ar fi interesat mai mult lumea diplomaticească decât cea  literară a prezentat autorul George Potra. Lucrarea a fost admisă, totuşi, la festival, ştiută fiind activitatea diplomatică a poetului şi filosofului Lucian Blaga.

Momentul bihorenilor

A urmat apoi momentul bihorean al Festivalului cu prezentarea marelui basorelief cu chipul lui Lucian Blaga, donat Casei sale memoriale din Lancrăm de către sculptorul orădean Cornel Durgheu. Acesta, contrar obiceiului, a vorbit puţin despre creaţia sa, lăsând mai mult timp domnului prof. univ. Dan Horaţiu Popescu să ţină o prelegere despre multitudinea şi bogăţia operei sculpturale a artistului Cornel Durgheu, monumente remarcabile risipite prin ţară, dar mai ales în oraşele din Bihor. Criticul orădean a prezentat apoi piesa de teatru istoric "Constantinii" de Paşcu Balaci, amintind că autorul bihorean este prezent la Lancrăm, întrucât, în opinia omului de teatru istoric şi critic dramatic Mircea Ghiţulescu, Balaci continuă linia lui Lucian Blaga în dramaturgia română  printr-un teatru istoric în formule parabolice şi care poate fi foarte modern.

O dovadă în acest sens este chiar piesa de teatru Constantinii, unde autorul pune în relaţie direct printr-un raisonneur povestitor (care este şi el un actual profesor universitar din Londra, Brâncoveanu (Constantin) pe Constantinii remarcabili  din Constantinopolul creştinesc de altădată şi Istanbulul musulman: Constantin  I sau Constantin cel Mare, Constantin al XI-lea Dragases, răpus pe zidurile cetăţii bizantine şi... Constantin Brâncoveanu, domnul martir şi canonizat sfânt al Bisericii ortodoxe române. Criticul literar din Oradea a precizat că piesa Constantinii a fost prezentată elogios şi la Târgul de carte Gaudeamus din luna noiembrie 2ol4 de la Bucureşti de către dramaturgul Horia Gârbea.  

Invitat la prezentare de carte, autorul Paşcu Balaci a vorbit despre ultima sa piesă de teatru Regina şi martirii, o cronică dramatico-istorico-politică despre exemplarul destin al reginei Maria a României şi despre avocaţii martiri Ioan Ciordaş şi Nicolae Bolcaş, ucişi de bandele secuieşti în noaptea de 3-4 aprilie 1919, după înfăptuirea actului Marii Unirii de la 1 decembrie 1918.

Invitaţii au fost apoi prezenţi la Casa de cultură din Sebeş, unde au asistat la vernisajul unei expoziţii de pictură (jumătate din Sebeş scrie, cealaltă jumătate pictează, spunea directorul Centrului, Şalapi!). În sala mare au avut ocazia să audă recitând magnific pe actorul Dorel Vişan din Lucian Blaga, Mihai Eminescu, George Coşbuc, acompanit la flaut de talentata Emma Damian. Momentul de vârf al serii l-a constituit recitalul de muzică clasică  susţinut cu fervoare de orchestra de cameră a judeţului Alba, dirijor Dan Liviu Cernat din care nu a lipsit piesa "Anotimpurile" lui Vivaldi.

Sâmbătă, 9 mai 2015

De ziua naşterii poetului ardelean propus pentru Premul Nobel în anul 1956, toţi invitaţii au fost prezenţi la statuia gânditorului din Lancrăm, unde s-a recitat poezie. Debutul recitărilor l-a dat poetul orădean Pașcu Balaci cu următorul sonet: Voi putrezi, dar voi hrăni o floare/ prin al ei lujer mă voi duce-n sus/Pe creștet să mă mângâie Iisus/Să-mi guste mierea-albinele sprințare./La urma urmei,moartea-i alinare:/ Ai isprăvit cu toate și te-ai dus/Firului Vieții însuți i-ai fost fus/Pe-a lui lungime nici să pui prinsoare/ Cum pirul țese pe la suprafață/Cu albe rădăcini cernoziomul/Noi, mai adânc, sub șuba de verdeață/Întindem oasele ce le-are omul/ Și brațele întindem peste brațe/ Fuștei  de scară să pogoare Domnul...

Au mai recitat din creația proprie poeții Horia Bădescu din Cluj, Ion Mărgineanu din Alba Iulia, Eugeniu Nistor etc. Dar marea surpriză a fost momentul în care seniorul manifestărilor, lăncrănjanul, acum orădean, David Voicu, a recitat emoționat la statuia poetului poezia intitulată Veșnica născare  din cartea sa de poeme lansată recent în sala festivă de la Baroul Bihor. A urmat apoi slujba de pomenire la mormântul poetului, oficiată de cinci preoți. Un mormânt modest cu o cruce pe care sunt înscrise fără zorzoane numele Lucian Blaga şi Cornelia Blaga, soţia poetului.

Invitații au vizitat apoi Aleea poeţilor din Alba Iulia, unde tronează o altă statuie a poetului, prezentată de Ion Mărgineanu, care locuiește într-un bloc situat chiar în imediată apropiere. A urmat vizitarea celei de-a opta ediții a târgului de carte intitulat Alba Transilvania. O parte a delegației Cenaclului a vizitat Cetatea din Alba Iulia și Muzeul Unirii. Ghid foarte bine informat pentru delegaţia orădeană  a fost un coleg de facultate al avocatului Pașcu Balaci, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de apel Alba, domnul Augustin Lazăr, omul  căruia i se datorează în mare parte recuperarea brățărilor de aur dacice, sustrase din arealul Sarmisegetusa Regia.

În Muzeul Unirii, membrii delegaţiei bihorene au putut admira biroul din lemn masiv al avocatului orădean Aurel Lazăr, unde s-a redactat Declarația de independență a românilor din Crișana, Ardeal, Banat și Maramureș din 12 octombrie 19l8. Pe același birou avocațial s-a semnat apoi și Declarația de unire de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Emoționat, dramaturgul Pașcu Balaci a donat cu dedicație manu propria Muzeului Unirii  din Alba Iulia cartea sa de teatru Regina şi martirii, relatând custodelui acestui muzeu că avocatul dr. din Beiuș Ioan Ciordaș a fost prezent în  această sală pentru a semna Declarația de unire, în ziua de duminică 1 decembrie 1918. După această lecție de istorie pe viu, delegația bihoreană s-a alăturat celorlalți invitați pentru a participa la casa memorială din Lancrăm la ultima fază a sesiunii de comunicări științifice consacrate operei blagiene, avându-i ca moderatori pe profesorii universitari Radu Rotaru și Ilie Moise.

A urmat festivitatea de decernare a premiilor festivalului internațional Lucian Blaga. Bihorul a obținut câteva premii și mențiuni la această ediție importantă a Festivalului. Dramaturgul și poetul Pașcu Balaci a fost distins cu Premiul revistei Izvoare filosofice din Tg. Mureș pentru creația sa literară, profesoarei de limba și literatura română Ioana Trempe i s-a acordat premiul I la secțiunea eseu și critică literară la categoria Profesori, doamnei profesor inspector pentru limba engleză Sânziana Neșiu i s-a acordat o importantă Mențiune pentru traduceri, iar eleva Diana Ardelean, din clasa a IX-a a Liceului Lucian Blaga din Oradea, a fost răsplătită cu Premiul III la secțiunea Arte plastice-elevi.

Premii acordate în festival

Facem cunoscute câteva dintre distincțiile acordate în acest Festival. Acestea sunt: Marele Premiu al Festivalului Internațional Lucian Blaga acordat de Centrul Cultural Lucian Blaga Sebeș: Pop Oana Mihaela Cluj-Napoca, Premiul I acordat de Consiliul Județean Alba: Prodea Andra Gabriela - București, Premiul II acordat de Fundaţia Culturală Lucian Blaga Sebeș, Enea Gela - Craiova, Premiul III acordat de Biblioteca Județeană Lucian Blaga Alba Iulia: Gruia Ioan  Emanuel - Arad; Premiul Revistei Discobolul: Beldeanu Diana Andreea - Suceava; Premiul Revista Astra Blăjeană: Cojoacă Luminița - Zimnicea; Premiul acordat de Clubul Rotary: Botezan Gheorghe - Luduș; Premiul revistei Izvoare filosofice Tg. Mureș: Pașcu Balaci, Oradea; Premiul acordat de Editura Ardealul din Tg. Mureș și al filialei Tg. Mureș al USR: Tătaru Teodor Laurean - Aiud; Premiul acordat de Ziarul Unirea Alba Iulia: Niculescu Dragoș - București; Premiul acordat de Ziarul Sebeșanul: Negru Alexandra Alina - Suceava; Premiul acordat de Revista Dacoromania: Cămui Petruț Dan - București; Premiul acordat de Biblioteca Județeană Alba pentru traduceri: Mănoiu Ionela - Bălești Gorj; Premiul acordat de Biblioteca Județeană Alba pentru literatură pentru copii: Lebădă Sorin - Botoșani.

Seara zilei de 9 mai a.c. Intoarcerea spre Oradea. Oboseală și un sentiment de împlinire. Liniște adâncă. Citesc la ultimele pâlpâiri de lumină din această lună magnifică de mai în românește începutul poeziei Linişte a poetului Lucian Blaga: Atâta liniște-i în jur de-mi pare că aud/ Cum se izbesc de geamuri razele de lună, apoi în limba spaniolă: Hay tanto silencio alrededor que me parece oir/ como se estrellan los rayos de luna en los cristales...

Cronicar