Din rapoartele înaintate de generalul inamic Busse, relativ la şocul contraatacului românilor, rezultă tăria acestuia şi nevoia de retragere pe linia Suseri-Rugi, Rajişte, Bernici. Către ora 16,00 legăturile acestei mari unităţi cu generalul von Kneussel au fost întrerupte.

 

În noaptea de 14/15 octombrie, însă, s-a raportat pierderea celor două baterii de la Arsuri. Trupele Diviziei 11 Infanterie puseseră stăpânire pe artera principală de comunicaţie: Jiu, Arsuri, Schela, iar generalul Kneussel fusese nevoit să-şi abandoneze automobilul, pentru a nu fi capturat. Violenţa acţiunii de la Arsuri a fost apreciată, ca fiind purtată de cel puţin 2-3 batalioane, fapt pentru care cunoscutul general german avea să ordone retragerea. Până la 16 octombrie trupele generalului Busse s-au retras, având noroc că românii nu i-au urmărit. Lupta s-a dus mai mult pe cont propriu de micii comandanţi, lipsind conducerea şi aportul eşaloanelor superioare. Succesul culminant şi nesperat al contraofensivei de la Jiu s-a datorat capturării bateriilor de obuziere germane de la Arsuri, după cum s-a exprimat un observator englez.

La 18 octombrie 1916, N. Iorga scria că un ofiţer de rezervă la Jiu a făcut minunea, fiindcă era pe pământul lui, trupele germane fiind respinse pe aliniamentul vechii frontiere.

Despre eveniment s-a scris până şi în străinătate, dar recompensa promisă "imediat" a fost dată abia în 1919, pentru "comandantul companiei 7 şi 16 grade inferioare din Regimentul 18 Gorj, pentru capturarea prin acte de bravură a 8 obuziere de 105 mm şi 8 chesoane în bătălia de la Jiu". Cei 17 600 lei au fost daţi astfel: sublocotenentului Nicolae Pătrăşcoiu - 5.000 lei, plutonierului major Păsărin Grigore - 3.000, iar celorlalţi câte 640 lei. Atunci, distinsul învăţător a cugetat „recompensa morală dacă nu este acordată la timp nu rareori produce amărăciune. Recompensa materială neacordată la vreme nu mai are valoare".

Aşadar, prima fază a bătăliei de la Jiu a luat sfârşit cu succesul trupelor noastre. Comandamentul inamic, disperat că a fost nevoit să revină pe frontieră, a căutat noi soluţii, pentru a străpunge trecătoarele carpatine în zona Jiu. În acest scop, generalul Falkenhayn va opera schimbări în structura organizatorică, inclusiv numirea noului comandant. Misiunea acestuia, (generalul Robert von Kühne), precizată la 16 octombrie, prevedea "curăţirea de inamic, deocamdată ambele părţi ale şoselei Surduc", spre a ieşi din munţi în zona Târgu-Jiu şi pentru a da posibilitatea "Corpului de cavalerie Schmettow să poată înainta spre sud, în câmpie".

Până la 28 octombrie acţiunile s-au redus la schimburi de focuri. Grupul Kühne a concentrat pentru reluarea ofensivei: un corp de armată, un corp de cavalerie, patru divizii de infanterie, două divizii de cavalerie germane, formând Corpul de cavalerie Schmettow, cu un total de 36 batalioane de infanterie, 2 batalioane de ciclişti, 53 escadroane de cavalerie, 45 baterii de artilerie, 3 baterii de aruncătoare şi 290 de mitraliere.

Fiind informat asupra acestei masive concentrări de trupe inamice din depresiunea Petroşani, marele Cartier General Român numea la comanda Armatei l, la 22 octombrie, pe generalul Paraschiv Vasilescu şi suspenda măsura retragerii de trupe din acest sector. Nici nu prea mai avea ce lua căci, până la 23 octombrie, încă 5 batalioane fuseseră retrase. Deci, la 28 octombrie dispozitivul de luptă era astfel constituit: Brigada 21, Grupul "Jiu", sub comanda colonelului Ion Anastasiu, cu 8 batalioane de infanterie şi 9,5 baterii de artilerie, care a format Sectorul Jipa, între vârful Moldovişul şi dealul Pleşa, Brigada 22 Infanterie, cu 7 batalioane de infanterie şi 5 baterii de artilerie au format Sectorul Obogeanu, în fâşia dealul Pleşa, vârful Eremia Mare. Între Poiana Bradului şi vârful acesteia a fost dispus Detaşamentul "Muncel", cu 3 batalioane şi 1,5 baterii de artilerie. Rezerva grupului a cuprins 3 batalioane, două de infanterie şi unul de miliţii, o baterie artilerie şi un escadron de cavalerie.

Raportul de forţe între unităţile române şi cele inamice era de 1 la 2,6 în artilerie, 1 la 53 în cavalerie şi 1 la 11,2 în mitraliere, de această dată avea să fie hotărâtor în rezultatul bătăliei. În faţa acestei superiorităţi, comandamentul român va pregăti retragerea.

Cât de aprige au fost luptele de la Jiu aflăm din Ordinul de Operaţii Nr. 178 al Comandantul Diviziei 11-a către trupe:

„1. Inamicul dispune de forţe proaspete şi superioare al căror efectiv creşte mereu. Trupele noastre inferioare în număr şi foarte obosite de luptele de zi şi noapte, ce au avut să susţină de la 8 septemvrie şi până astăzi. In conformitate cu autorizaţiunea dată de d-l general Culcer, comandantul Armatei l-a, Hotărăsc:

2. Divizia 11-a se va retrage pe crestele de la sudul regiunei Petroşani (frontiera română) în modul următor:

3. Se vor retrage mai întâi bateriile de tunuri şi obuziere. care nu au nici o întrebuinţare şi vor ocupa poziţiunile la Est şi Vest de defileul Jiului (Lainici) şi arlume: Bateria 3-a tunuri şi Bateria 8-a obuziere din Reg. 21 artilerie la Recea, Prisloape (Est de defileu); Bateria 5-a tunuri şi Bateria 7-a obuziere din Reg. 21 artilerie între Vulcan-Straja. Poziţiunile acestor baterii vor fi aşa alese, încât fiecare din ele să poată acţiona prin focuri eficace, atât la luptele ce vom mai avea de susţinut încă cu inamicul de la Nord de Petroşani şi Jiul românesc, cât şi pentru susţinerea retragerii trupelor diviziei.

Pentru urcarea tunurilor pe poziţiunile indicate acestor baterii de către comandantul artileriei diviziei, se va cere telegrafic Prefecturei de Gorj, să se găsească la ora 7 în dimineaţa zilei de 20 Septemvrie câte 40 perechi de boi, cu tânjale, în fiecare din punctele: Gura Sadului şi Turcineşti-Cartiu.

4. Mai înainte de a se începe retragerea de pe poziţiunea unităţilor de artilerie şi infanterie, se vor retrage toate trenurile şi convoiurile care de la Surduc se vor scurge prin defileul Lainici. Ordinea în scurgerea prin defileu a trenurilor şi convoiurilor se va ţine de către compania din defileu şi jandarmii diviziei, ai căror şefi rămân personal răspunzători de orice nereguli, de orice întârziere şi de orice accidente. Ele vor parca la Bumbeşti adăpostite.

5. Artileria de pe poziţiunile de luptă (afară de artileria de munte, care se va retrage cu infanteria şi afară de câte o baterie de tunuri de fiecare brigadă), se va retrage înaintea infanteriei, scurgându-se în ordine prin defileu, după care, cu ajutorul boilor ce se vor cere de la Prefectura de Gorj, se vor urca pe înălţimile de la sudul regiunii Petroşanilor: o parte în sectorul de Est şi cealaltă în sectoarele de Vest ale defileului Jiului (Lainici). Poziţiunile bateriilor vor fi determinate în fiecare sector de către comandantul artileriei diviziei.

6. In fiecare sector de brigadă, retragerea trupelor se va face pe eşaloane, unităţile retrăgându-se direct pe înălţimile de la Est şi Vest de valea Jiului (defileul Lainici) şi după cum urmează:

a) Trupele ce se află sub comanda colonelului Scărlătescu se vor retrage pe înălţimile cuprinse în spaţiul dintre pasul Vulcan (inclusiv) - Oslea (exclusiv), ocupându-se toate crestele şi făcându-se întăriri puternice şi adânci de cel puţin 2 metri. Cotele 1621 (pasul Vulcan), 1607 (dealul Futeţului), 1870 (Straja), 1739 (Dealul Mutu) şi 1628 (Piscul Rusesc) vor fi ocupate de câte una sau cel mult două companii, sus ţinute înapoi de alte companii.

Două batalioane vor ocupa crestele dintre Piscul Rusesc şi Oslea, punând pe creste câte o companie şi ţinând înapoi ca susţinere celelalte companii. Comandantului unităţii de la aripa stângă a acestui sector, i se va pune îndatorirea de a menţine legătura cu cele două companii ce se găsesc deja la Oslea sub comanda căpitanului Julea.  Restul trupelor, afară de Batalioanele I şi III din Reg. 43 Infanterie care vor participa la formarea rezervei generale a diviziei, va fi ţinut în rezervă înapoi (la Nord;-Vest de Buliga), cu unităţile bine ascunse în vederea aeroplanelor.

Retragerea trupelor întregului sector se va face sub protecţiunea unei ariergarde, ce se va hotărî de comandantul Brigadei, colonel Scărlătescu. Bateria de artilerie de ariergardă. se va retrage prin defileu.

Atât artileria de pe poziţiunea (N.-V.) cât şi bateria ariergardă, vor fi bine susţinute de infanterie, pentru ca ele să se poată retrage în linişte şi fără pierderi. Comandanţii unităţilor de susţinera artileriei, vor fi făcuţi. răspunzători de orice pierdere.

b) Trupele ce se află sub comanda colonelului Anastasiu, se vor retrage pe înălţimile cuprinse în spaţiul dintre: pasul Vulcan (exclusiv) şi defileul Jiului (Lainici) ocupându-se toate crestele şi făcându-se întăriri puternice şi adânci de cel puţin 2 m. Cotele 1636 (Obârşia-Merişor), 1631 (Dimitriana), 1621 (Murgile), 1550 (Cândeţul) şi 513 (lângă defileu) vor fi ocupate de câte una sau cel mult 2 companii susţinute înapoi de alte companii. Restul trupelor, afară de Batal. IV /Reg. 42 şi BataI. IV din Reg. 43, care vor participa la formarea rezervei~generale a diviziei, va fi ţinut în rezervă, înapoi (la stâna Dimitriana), eu unităţile bine ascunse în vederea aeroplanelor.

Retragerea trupelor întregului sector se va face sub protecţiunea unei ariergarde, ce se va hotărî de către comandantul Brigadei, colonel Anastasiu. Bateria de artilerie de ariergardă se retrage prin defileu.

Atât artileria de pe poziţiunea (N. V.), cât şi bateria de ariergardă, vor fi susţinute bine de infanterie, pentru ca ele.să se poată retrage în linişte şi fără pierderi. Comandanţii unităţilor de susţinere a artileriei vor fi făcuţi răspunzători de orice pierderi.

6. Trupele ce se află sub comanda colonelului Jippa cum şi acelea de sub comanda lt-col. Pomponiu şi care vor trece sub comanda colonelului Jippa, se vor retrage în spaţiul dintre defileul Jiului inclusiv) şi Prisloapele (inclusiv), Est de defileul Jiului. În defileu se vor retrage unităţile de sub comanda lt.-col. Pomponiu, având în sarcina lor apărarea acestui defileu. clar pe înălţimile cuprinse între defileu şi Prisloape, se vor retrage toate trupele sub comanda colonelului Jippa ocupându-se toate crestele şi făcându-se întăriri.puternice şi adânci de cel puţin 2 metri. Cotele 1108 (Nord de Ogrinul), 1365,1475, 1822 şi 1425 (de la Gropul şi Petriceaua), 1289 (Sud de Surupata), 1101 (Est de Surupata), 1447 (Prislop), vor fi ocupate de câte un ploton sau două, o companie sau două, după poziţie, susţinute înapoi de alte plotoane sau companii. Restul trupelor, afară de Batalionul III din Reg. 58 şi de compania de ciclişti, cari vor participa la formarea rezervei genera le a diviziei, va fi ţinut înapoi în rezervă către Recea şi pădurea de la sudul Recei, cu unităţile bine ascunse de vederea aeroplanelor.

Retragerea trupelor întregului sector se va face sub .protecţiunea unei ariergarde, ce se va hotărâte de comandantul Brigadei, colonel Jippa. Bateria de artilerie de ariergardă se va retrage prin defileu.

Atât artileria de pe poziţiuni (N. V.) că şi bateria de ariergardă, vor fi susţinute bine de infanterie pentru ca ele să se poată retrage în linişte şi fără pierderi. Comandanţii unităţilor de susţinerea, artileriei vor fi făcuţi răspunzători de orice pierderi.

d) Pionerii se vor retrage după retragerea ultimului element al trupelor, dând foc la mine, la depozitele ce nu au putut fi golite şi zvârlind în aer toate podurile de la Colonia-Nouă şi până la Surduc pe cele de la Lupeni până la Surduc şi pe cele de la Surduc până la Polatişte.

e) Toate trupele speciale aparţinând diviziei, cum şi serviciile ei, ca şi escadronul de călăraşi, se vor retrage prin defileu imediat după trenurile regimentare şi convoiuri.

6. Rezerva generală a diviziei compusă din unităţile date de fiecare brigadă, după cum s/a arătat la punctele 1, 2 şi 3 de sub Nr. VI se va aduna astfel: unităţile date de Brigadele colonel Scărlătescu şi colonel Anastasiu in pădurea de la estul şi vestul şoselei Schela-Buliga, la 2 km la Sud de Buliga; unităţile date de Brigada colonel Jippa se vor aduna in pădure, la cantonul dintre Recea şi Comanda; cel mai vechiu in grad dintre ofiţerii fiecăreia dintre aceste 2 grupe va avea comanda tuturor unităţilor, ambii comandanţi ascultând numai de ordinele mele.

Toate ordinele şi instrucţiunile Marelui Cartier al Armatei, acelea ale Armatei I-a, cum şi acelea ale Diviziei i-a, privitoare la patrulări, cercetări, recunoaşteri, legătura in sensul frontului şi acela al adâncimii, paza intervale lor dintre unităţi şi sectoare, aplicarea lucrărilor la teren asigurându-se flancarea lor, eşalonarea lucrărilor şi unităţilor in adâncime, facerea de lucrări cât mai puternice şi de adăposturi pentru ofiţeri şi trupe, ajutorul reciproc intre unităţi şi arme şi legarea unităţilor cu autorităţile superioare ierarhice, vor fi din nou şi de toţi cetite, executându-se întocmai toate prescripţiunile cuprinse în ele. Aprovizionările şi reaprovizionările în hrană şi in muniţiuni cum şi eva­cuarea răniţilor se vor face in acelaşi fel şi cu aceleaşi mijloace ca in zilele de la 7-16 septemvrie a.c.

Cartierul diviziei la Horez, comandantul Diviziei 11-a, gral. D.I. Cocorăscu, şef de stat major lt. col Mărculescu.”