Comoditatea şi lipsa de respect a birocraţilor din sănătate provoacă mari neajunsuri asiguraţilor. Cardul european de asigurări sociale de sănătate, denumit şi "card european", este documentul care conferă titularului asigurat dreptul la prestaţii medicale necesare în cadrul unei şederi temporare într-un stat membru al Uniunii Europene.
Creşterea alarmantă a numărului cazurilor de ciroză hepatică şi cancere digestive indică faptul că România ocupă un nedorit loc fruntaş în Europa în ce priveşte numărul deceselor ce au drept cauză bolile hepatice. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, România are printre cei mai mulţi bolnavi cu afecţiuni hepatice severe. Peste două milioane de români sunt bolnavi de hepatită B sau C, iar bolile digestive au ajuns să reprezinte principala cauză de internare în spitale.
Angiograful de la Spitalul Clinic Judeţean Oradea a fost pus în funcţiune luni, timp de două zile dr. Milovan Slovenschi, de la Centrul cardio-vascular din Timişoara, efectuând şapte intervenţii invazive. Artizanul aducerii angiografului la Oradea a fost deputatul Cornel Popa, care anunţa, în urmă cu trei ani, intenţia sa de a pune bazele unui Centru cardio-vascular puternic în municipiul de pe Crişul Repede. Aparatul este de ultimă generaţie şi a costat 2,3 milioane de lei, primele piese sosind în luna noiembrie a anului trecut. Amenajarea spaţiului în care va funcţiona angiograful precum şi refacerea circuitelor au costat 500.000 de lei, alţi 550.000 lei fiind folosiţi pentru aducerea unor echipamente adiacente. Toţi banii au provenit de la Ministerul Sănătăţii.
Este probabil ca spitalele româneşti să nu facă faţă cerinţelor Comisiei Europene în ceea ce priveşte calitatea şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru unificarea serviciilor medicale. Directiva privind serviciile medicale transfrontaliere, aprobată de Comisia Europeană, stipulează că spitalele din ţările UE să ofere servicii de calitate pentru toţi cetăţenii statelor membre. Pentru a se conforma, Guvernul şi Ministerul Sănătăţii ar fi trebuit să elaboreze norme şi proceduri prin care spitalele şi calitatea serviciilor prestate să se ridice la standardele europene.
Specialiştii din mai multe ţări europene estimează că aproape jumătate din fructele, legumele şi cerealele care sunt consumate în ţările Uniunii constituie un mare pericol pentru sănătate, întrucât conţin mari cantităţi de pesticide. Potrivit studiilor, printre cele mai contaminate alimente se numără strugurii, bananele şi ardeii.
Spitalele româneşti nu au bani suficienţi pentru a-şi arde gunoaiele în crematoriile ecologice şi din acest motiv primesc amenzi uriaşe de la Garda de Mediu. Problema deşeurilor medicale periculoase este veche şi departe de a fi rezolvată.
