Influenţa vremii asupra sănătăţii
*În orice climat, factorul cu cea mai mare influenţă asupra sănătăţii este aerul prin caracteristicile sale: temperatură, umiditate, presiune şi mişcare (vânt). Odată cu schimbările de anotimp, un segment aparte din populaţie manifestă anumite tulburări fizice sau psihice.
Foarte afectate de schimbările vremii sunt persoanele cardiace. Pentru acestea, frigul, căldura sau vântul puternic reprezintă adevărate obstacole. Din cauza vremii agitate, a presiunii care scade sau creşte brusc, cei mai sensibili sunt hipertensivii, cei cu palpitaţii şi suferinzii de tulburări neurovegetative, stări care se accentuează. Bolnavii de inimă sunt foarte afectaţi toamna şi primăvara. Este recomandat ca persoanele cardiace să evite expunerea la perturbaţiile bruşte de temperatură, la frig sau la căldură în exces, să stea în casă sau, dacă ies, să fie îmbrăcate adecvat şi să nu meargă prea mult. Masele reci de aer cresc tensiunea arterială, afectează gândirea şi provoacă apatie. Aerul foarte uscat este dăunător aparatului respirator, iar cel umed favorizează nefritele şi bolile infecto-contagioase. Tulburările bruşte de presiune influenţează şi ele sănătatea. La persoanele aşa-zise meteosensibile, când presiunea scade brusc, se declanşează dureri de cap, ameţeli, tulburări psihice. Primăvara se produce un dezechilibru energetic. Se intră la pregătirea pentru vară, luminozitatea creşte, ambientul devine din ce în ce mai vesel, căldura este mai mare. În rândul oamenilor apare fenomenul de inadaptare, astenia şi chiar surmenajul. Indicate sunt unele sporturi uşoare (înot, gimnastică, mers), consumul de fructe şi legume, reducerea cantităţii de alcool şi cafea, diminuarea orelor petrecute în faţa televizorului. Activitatea şi repausul trebuie alternate în mod echilibrat, astfel ca această perioadă să fie trecută fără probleme.

Amestecuri din plante care tratează anemia
Împotriva anemiei este foarte indicat următorul amestec: frunze de sunătoare (3 linguri), flori de urzică moartă albă (2 linguri) şi frunze de mur (2 linguri). Toate acestea, uscate şi mărunţite, se pun 3 ore la infuzat într-un litru de apă fierbinte. Infuzia se bea fierbinte, pe parcursul unei zile, în mai multe doze.
Se amestecă, în părţi egale, frunze de urzică şi flori de hrişcă. Se pun 3 linguri de amestec în 2 pahare cu apă fierbinte, se lasă la infuzat 3 ore, apoi se strecoară. Se bea toată infuzia pe parcursul unei zile, în 3-4 doze, cu 20 de minute înainte de masă. Durata tratamentului trebuie să fie între 6 şi 8 săptămâni.
Două linguriţe de fructe de scoruş se pun în 2 pahare cu apă fierbinte, se lasă la infuzat o oră, după care se strecoară. Infuzia se bea pe parcursul zilei, în 3-4 doze. Se amestecă, în părţi egale, sfeclă roşie, morcov şi ridiche neagră. Se stoarce sucul şi se amestecă; timp de cîteva luni se iau câte 1-2 linguri din acest amestec.

Pătrunjelul, util în funcţionarea glandei tiroide
*Sucul de pătrunjel este util în procesele de asimilare a oxigenului în organism, precum şi în menţinerea stării şi funcţiilor normale ale glandei tiroide şi suprarenalelor.
Atât sucul, cât şi pătrunjelul verde, consumat ca atare, stimulează funcţionarea tractului digestiv, având o puternică acţiune diuretică folosită mai cu seamă în hipertrofia prostatei. Stimulează pofta de mâncare, îmbunătăţeşte respiraţia şi normalizează ritmul cardiac. Totodată, pătrunjelul este foarte eficient în bolile de ochi, fiind un bun remediu în cataractă. În aceste situaţii se bea suc proaspăt de pătrunjel amestecat cu suc de morcov, ţelină şi cicoare. O combinaţie eficientă este şi amestecul de suc de spanac, salată şi pătrunjel. Foarte eficient este şi sucul obţinut din frunzele proaspete de pătrunjel. Din acesta se pun câte 1-2 linguriţe la o jumătate de ceaşcă de lapte proaspăt sau amestecat în 1-2 linguri de smântână şi se consumă de 3 ori pe zi, cu 15-20 minute înainte de masă. Din frunze proaspete, tocate mărunt, se poate prepara infuzie - peste două linguri de frunze se toarnă 500 ml apă clocotită, se lasă timp de o oră, apoi se strecoară. Se bea de 3 ori pe zi, câte o ceşcuţă înainte de masă.


Remediu din plante util în combaterea palpitaţiilor
Bătăile inimii mai puternice decît de obicei şi însoţite de paloare, anxietate şi transpiraţii pot avea cauze diverse: alte boli cardiace, abuz de cafea şi de alcool, mese copioase şi balonări abdominale (mai ales de la consumul de băuturi acidulate). Ceaiul de valeriană este foarte bun, pentru că reglează tensiunea arterială. Dacă vreţi să folosiţi un remediu mai complex, preparaţi mai întâi un ceai în amestec, decoct (fiertură) 5 minute, din frunze şi fructe de păducel (4 părţi), frunze şi fructe de afin (3 p), frunze de urzică (2 p), păpădie (1 p), scoarţă de salcie (1 p), flori de sulfină (1p) şi talpa gâştei (1 p). Din acest ceai, se beau câte 1-2 l/zi, în loc de apă. De 2 ori pe zi, cu jumătate de oră înainte de prânz şi de cină, se adaugă în ceai câte 10-40 picături de tinctură 10 la sută (10 g amestec de plante la 100 ml alcool de peste 70°) din rostopască (1 p), ruşcuţă de primăvară (3 p; foarte mare atenţie pentru că se poate confunda cu spânzul), flori şi frunze de păducel (8 p), talpa gîştei (5 p), rădăcină de valeriană (4 p), frunze de păpădie (3 p), coada calului (4 p).

Mierea, duşmanul bacteriilor
Un studiu efectuat de cercetătorii din cadrul Universităţii din Ottawa, Canada, a scos la iveală faptul că mierea este o armă eficientă împotriva bacteriilor. Pe lângă efectele benefice pe care le are asupra sănătăţii, mierea s-a dovedit unul dintre cei mai mari "duşmani" ai bacteriilor. Oamenii de ştiinţă au constatat că mierea este foarte eficientă în distrugerea biofilmelor rezistente la medicamente, care îngreunează tratamentul rinosinuzitei cronice, o boală ce afectează milioane de oameni din întreaga lume. În cazul sinuzitei cronice, membranele mucoase din cavităţile sinuzale se inflamează, provocând dureri de cap, înfundarea nasului şi probleme de respiraţie. Deşi boala poate fi cauzată şi de alergii, sinuzita cronică poate fi provocată şi de bacteriile ce trăiesc în nas şi în sinusuri. În cadrul studiului, cercetătorii au descoperit că în cazul a 11 elemente izolate din trei biofilme separate mierea s-a dovedit mai eficientă în distrugerea bacteriilor, comparativ cu efectele înregistrate în cazul antibioticelor folosite în tratamentele medicale. Oamenii de ştiinţă au concluzionat că descoperirea lor poate avea implicaţii clinice importante pentru tratamentul rinosinuzitei refractare cronice, întrucât oferă o soluţie viabilă, eficientă şi rentabilă pentru tratarea acestei boli.