Bolile pulmonare obstructive au un impact devastator. Bronhopneumopatia obstructivă cronică este considerată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii a patra cauză majoră a deceselor la nivel mondial. Boala este, de regulă, subdiagnosticată, putând duce în unele cazuri la deces, iar tratamentul costa peste 500 lei/lună. Potrivit datelor publicate de Societatea Română de Pneumologie, în România sunt între 600.000 şi 800.000 de bolnavi, iar mai mul de trei sferturi dintre aceştia nu conştientizează faptul că viaţa le este pusă în pericol.

Principalii acuzaţi, fumatul şi poluarea
BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică) este o afecţiune cu un impact devastator asupra sănătăţii. Este o boală pulmonară frecventă care blochează căile aeriene şi împiedică respiraţia. Fumătorii se îmbolnăvesc cel mai des de BPOC. Boala apare şi în urma expunerii îndelungate la poluanţii de praf. Ca simptome sunt menţionate tusea, expectoraţia (secreţia de flegmă şi mucus) şi sputa. Medicii pneumologi susţin că BPOC este ameninţătoare pentru viaţa bolnavilor. De aceea persoanele care prezintă aceste simptome trebuie să se prezinte la medic şi să nu le pună pe seama unui proces normal de îmbătrânire. Cu cât boala este depistată mai devreme, cu atât tratamentul este mai eficace. Deşi nu există încă un tratament care să vindece bronhopneumopatia, medicul poate ajuta pacientul să se simtă mai bine şi să încetinească distrugerile de la nivelul plămânilor.

Spirometria, metoda de diagnostic sigură şi neinvazivă
Cea mai bună metodă de diagnosticare a acestei boli este spirometria, un test simplu, nedureros, care măsoară cantitatea de aer pe care o persoană o poate expira, precum şi intervalul de timp necesar expiraţiei. Astfel, se măsoară volumul de aer expirat într-o secundă, după ce pacientul inspiră cât mai profund. Se calculează şi cât aer se poate expira după ce inspiră adânc. Raportul dintre cele două măsurători indică volumul de aer din cantitatea totală expirată golită de plămâni în prima secundă. Conform primului studiu privind afecţiunile obstructive cronice din România, între 600.000 şi 800.000 de români suferă de BPOC, însă mai puţin de un sfert dintre ei sunt diagnosticaţi. De asemenea, accesul la spirometrie şi teste alergologice este dificil. Cei mai mulţi bolnavi nu se prezintă la medicul specialist, adică la pneumolog, ci la medicul de familie. În ceea ce priveşte aspectele legate de sistem, s-a constatat că oxigenoterapia este mai puţin utilizată, iar medicii stau puţin de vorbă cu pacienţii în privinţa aspectelor bolii.

Tratament pe viaţă pentru BPOC
Cu privire la incidenţa acestei boli în judeţul nostru, am stat de vorbă cu dr. Dorel Ţîrţ, purtătorul de cuvânt al ASP Bihor:
"Bronhopneumopatia este o limitare a funcţiilor pulmonare şi alterarea acestora. Boala este de două feluri: infizematoasă şi bronşitică. Ambele se manifestă prin îngustarea bronşiilor pulmonare. Funcţiile respiratorii sunt afectate foarte tare. Bronhopneumopatia nu se transmite de la om la om, ea se dobândeşte datorită infecţiilor căilor respiratorii, în special la fumători. Bronhopneumopatia nu apare singură, ci alături de alte boli cum ar fi afecţiunile cardiace, insuficienţa cardiacă etc. Este afectată circulaţia între inimă şi plămâni. Costul tratamentului acestei boli este destul de mare, aproximativ cinci milioane de lei vechi pe lună, depinde de cât de gravă este boala. Tratamentul pentru BPOC trebuie administrat toată viaţa. În Bihor au fost diagnosticate circa 10 mii de persoane care suferă de bronhopneumopatie. Această boală, din păcate, este descoperită într-un stadiu avansat. Diagnosticarea se poate face la medicul de familie, pe urmă bolnavul este trimis la medicul pneumolog. Poate să fie un diagnostic secundar, pacientul poate să aibă o boală cardiacă, dar să i se descopere că suferă şi de BPOC. Diagnosticul se poate pune şi la cardiologie.
Ca recomandări pentru a evita îmbolnăvirea ar fi renunţarea la fumat, care poate scădea riscul de îmbolnăvire de bronhopneumopatie, tratarea tuturor infecţiilor căilor respiratorii, măsuri generale de întărire a organismului, evitarea fumatului pasiv şi nu numai".