CAS nu decontează tratamentele suplimentare - Spitale în pagubă
Situaţia sistemului local de sănătate este una dificilă. Atât Spitalul Municipal, cât şi cel Judeţean au tratat anul trecut peste opt mii de pacienţi în plus față de numărul de cazuri decontate de Casa de Asigurări de Sănătate. Diferența înseamnă aproape 4 milioane de euro, bani cu care, spun managerii spitalelor, se pot asigura tratamente și condiții de spitalizare mai bune.
Cum poţi să-i spui unui pacient aflat în stare gravă că nu ai bani să-l tratezi pentru că fondurile de la Casa Judeţeană de Sănătate sunt insuficiente, atunci când el îşi plăteşte lunar, conştiincios, asigurarea de sănătate? Spitalul Judeţean din Oradea, spre exemplu, tratează peste 3.700 de pacienţi pe lună. Casa de Sănătate plăteşte pentru mai puţin de 3.000. În 2012, această diferenţă lunară de bolnavi trataţi a însumat aproape 2 milioane de euro. Pentru a putea supravieţui, unitatea sanitară s-a văzut nevoită să reducă cât a putut din banii acordaţi de casă pentru tratamentul pacienţilor. "Spitalul a suportat toate cheltuielile legate de tratamentul şi cazarea pacienţilor, ceea ce diminuează suma alocată unui pacient de la 14 milioane la aproximativ 13 milioane lei. Am fi vrut să nu fie nevoie ca acele persoane care îşi fac investigaţii la angiograf să plătească acea trusă care este obligatorie la efectuarea angiografiei, pentru că pe programul naţional de infarct se plăteşte strict infarctul, nu investigaţia", susţine managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Oradea, dr. Gheorghe Carp. O astfel de trusă costă chiar și 500 de euro, bani pe care pacienţii aveau şansa să nu îi mai scoată din buzunar dacă spitalul și-ar recupera integral costurile tratamentelor. Spitalul Judeţean din Oradea este singurul spital de urgenţă din judeţ şi nu are dreptul de a refuza niciun pacient.
Şi la Municipal, aceeaşi problemă!
Rezolvarea acestor situații rămâne în sarcina spitalului, deoarece Casele de Sănătate nu pot deconta tratamente suplimentare. "Bugetul spitalului nu se măreşte nici în acest caz, este stabilit de la bun început şi cu asta se duce tot anul 2013 şi se gospodăreşte cum ştie", spune dr. Ionuţ Gheorghe, directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Bihor. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi la Spitalul Municipal din Oradea, unde aproape șase mii de pacienți au fost trataţi pe banii spitalului, adică aproape 2 milioane de euro. "Se puteau face investiţii în condiţiile hoteliere, se puteau întoarce în medicamente şi investigaţii către pacienţi", susţine şi dr. Ovidiu Pop, managerul Spitalului Clinic Municipal "Dr. Gavril Curteanu". Deşi spitalele se află în administrarea Primăriei, municipalitatea nu poate face prea multe. "Contribuţia noastră merge în proiectele transfrontaliere, pe partea de cofinanţare din partea municipalităţii", a explicat Anca Sas, purtătorul de cuvânt al Primăriei Oradea. Cu alte cuvinte, tot greul cade pe umerii managerilor spitalelor care trebuie să se descurce cum pot, în contextul în care numărul bolnavilor este în creştere.
intrebati si de spitalul Beius . Faliment !!!
intrebati si de spitalul Beius . Faliment !!!
intrebati si de spitalul Beius . Faliment !!!