Programul celei de-a doua zile a vizitei la Oradea a delegației Biroului de Cooperare Elvețiană din cadrul Ambasadei Elveției în România a cuprins și o întâlnire cu reprezentanții principalelor instituții medicale din Bihor.

La întâlnire au participat reprezentanţi ai Direcției de Sănătate Publică Bihor, Casei Județene de Asigurări de Sănătate Bihor și Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, cărora li s-au alăturat cei ai Facultății de Medicină și Farmacie din cadrul Universității Oradea și ai Colegiul Medicilor.

Delegația Biroului de Cooperare Elvețiană, din care a făcut parte și Monica Isăilă, reprezentanta Ministerului Sănătății, a promovat cea de-a doua Contribuție Elvețiană pentru România, mecanism de finanțare cu un buget de 221 de milioane de franci elvețieni, din care o parte este dedicată proiectelor din domeniul medical.

Despre discuțiile cu tematică medicală ne-a oferit detalii juristul Dorel Dulău, directorul general al CAS Bihor, care a precizat că primul subiect abordat a fost înființarea unui centru comunitar pentru urgențele minore:

„Discuția s-a axat pe faptul că Ambasada Elveției dispune de o sumă de 10 milioane de franci elvețieni pe care dorește să o investească în proiecte pilot în sistemul de sănătate românesc, în special din județul Bihor. Propunerea venită din partea reprezentantului Ministerului Sănătății, doamna Monica Isăilă, s-a referit la înființarea unui centru comunitar pentru urgențele minore, care, în acest moment, sunt soluționate în cadrul centrelor de permanență din județ. Punctul de vedere al instituției noastre a fost că orice inițiativă care vine în sprijinul asiguratului bihorean este binevenită și va fi susținută de CAS Bihor atât din punct de vedere logistic, cât și financiar. Prin urmare, conducerea Casei Județene de Asigurări de Sănătate Bihor consideră că înființarea unui astfel de centru este în beneficiul pacientului bihorean, dar trebuie să funcționeze în paralel cu actualele centre de permanență din județul. În plus, precizăm că acest centru comunitar pentru urgențele minore, în faza pilot, ar trebui să beneficieze de personal propriu angajat, format din medici specialiști urgentiști și acei medici de familie care nu au loc de muncă în momentul de față, formarea unor astfel de echipe mixte – între un medic specialist urgentist și un medic de medicină generală – contribuind la creșterea calității actului medical din zona urgențelor, ceea ce constituie un beneficiu evident pentru pacienți. Pe de altă parte, pentru evitarea supraaglomerării Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor ori a celorlalte unități spitalicești orădene, considerăm că astfel de centre pentru urgențele minore ar trebui înființate și în teritoriu, pe lângă spitalele din Beiuș, Marghita, Salonta, Ștei sau Aleșd. Desigur, asta ar fi și în avantajul pacienților, care vor fi tratați mai aproape de casă și cu cheltuieli mai mici din partea lor”.

După cum declara șeful CAS Bihor, „un alt subiect discutat a fost eventuala evaluare a personalului medical, respectiv a medicilor din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor. Vizavi de această propunere de finanțare venită din partea celor trei oficiali, poziția noastră este că evaluarea personalului medical trebuie precedată de elaborarea unor criterii obiective și adaptarea cadrului legislativ”.