Pe 28 aprilie, în România aveau loc primele trei recoltări de la donatori vindecați de Covid-19, la București. Pe 22 mai, la Spitalul „Victor Babeş” din Timişoara avea loc primul transfer de plasmă de la un pacient vindecat de noul coronavirus la un pacient aflat în stare critică, la ATI. Vindecările prin această metodă au început să curgă. Nu însă și în Bihor.

Deși a trecut mai bine de o lună de la demararea procesului de colectare a plasmei pentru tratarea pacienților infectați cu noul coronavirus, situația nu s-a schimbat prea mult. Asta, pe de o parte din cauza condițiilor destul de rigide pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a fi eligibilă să doneze plasmă, iar pe de altă parte din cauza faptului că și pacienții, la rândul lor, trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a fi tratați cu plasmă.

„Recoltăm plasmă de la pacienții care au avut Covid-19 doar că rata de validare este foarte mică. Am recoltat de la o singură persoană, din 12 care au vrut să doneze. O singură unitate a fost transfuzată. Va ajunge la Spitalul Municipal dacă va fi solicitată. Noi continuăm să ne facem treaba deși cred că vindecarea pacienților cu această plasmă este mai degrabă o încercare, undeva între tratament și experiment”, susține Olivia Burtă, directoarea Centrului de Transfuzie Sanguină din Bihor.

Din același unghi rezervat este privită situația și în spitalul din Oradea care se ocupă cu tratarea pacienților cu noul coronavirus.

„Deocamdată, la noi, la Spitalul Municipal, nu am folosit plasmă de la pacienții care au avut Covid-19 pentru că nu am avut pacienți compatibili. Avem aparatura necesară. Acum, spre exemplu, avem pe ATI doar pacienți cu comorbidități. Dacă am avea pacienți fără comorbidități am putea folosi această plasmă”, susține Maria Silaghi, managerul Spitalului Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu din Oradea. 

 

Protocoale prea „birocratice”!

În luna aprilie, Comisia Europeană a elaborat un ghid privind administrarea de plasmă pacienţilor cu Covid-19, urmat destul de repede de un Ordin al Ministrului Sănătății privind Metodologia pentru colectarea, testarea, procesarea, stocarea și distribuția plasmei de la donator vindecat de Covid-19 și utilizarea monitorizată pentru pacienții critici cu Covid-19 din secțiile ATI.

Conform metodologiei, publicată pe 22 aprilie în Monitorul Oficial, donarea se va face la cel puțin 14 zile de la dispariția completă a simptomelor și cel puțin un test Covid-19 negativ RT-PCR, intervalul între două donări de plasmă trebuie să fie de minim două săptămâni, donatorul trebuie să prezinte biletul de externare din spital și rezultatele testelor RT-PCR și opțional a testelor serologice pentru detecția anticorpilor anti SARS-Cov-2 (calitativ sau cantitativ). Mai este nevoie de semnarea consimțământului informat pentru intrarea în procedura de selecție în vederea donării de plasmă sau sânge total și pentru transmiterea codificată a datelor privind donarea în baza de date națională și europeană și încadrarea în toate criteriile standard pentru donarea de sânge total sau plasmă, conform legislației naționale.

Plasma se va administra doar pacienților critici infectați confirmați prin metoda RT-PCR, cu vârsta de cel puțin 18 ani, care sunt de acord cu administrarea de plasma convalescent, prin semnarea consimțământului informat și care se află într-o secție de ATI dintr-un spital Covid-19 avizat de Comisia de ATI, care prezintă o progresie rapidă a unei pneumonii severe sau a unor infiltrate pulmonare, în ciuda tratamentului administrat sau care sunt ventilați mecanic de mai puțin de 10 zile sau în pragul intubației și ventilației mecanice.

Concluzia? O face reprezentantul unei firme care a donat echipamente necesare recoltării de plasma: „protocoalele privind colectarea de plasmă, metodologia este excesiv de birocratică, depăşeşte cu foarte mult rigorile pe care le-au stabilit atât ghidul european pentru colectarea de plasmă, cât şi ghidurile stabilite în celelalte ţări”, susține Florin Hozoc.

 

Vieți salvate

În ciuda protocoalelor rigide, în România în ultima perioadă au început să apară cazuri de pacienți care s-au vindecat cu ajutorul plasmei.

„Primul tratament cu plasmă umană hiperimună de la Sibiu aplicat unui pacient diagnosticat cu Covid-19 a fost realizat la finalul săptămânii trecute (n.r. 22 aprilie) de către medicii Secţiei Clinice ATI a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă. Procedura s-a desfăşurat sub îndrumarea medicului şef al secţiei, Mihai Sava. (...) În momentul de faţă, pacientul se află în continuare internat la Terapie Intensivă, unde va mai rămâne sub atenta supraveghere a medicilor. Primul test la RT-PCR realizat după administrarea plasmei este negativ”, se susținea într-un comunicat al Spitalului din Sibiu. Bărbatul avea 48 de ani și primise plasma de la un pacient din aceeași unitate medicală, care fusese declarat vindecat.

Conform presshub.ro un alt bărbat de 45 de ani, angajat al Căminului „Sf. Spiridon” din Galați, acolo unde 108 bătrâni şi 28 de salariaţi au fost infectaţi cu coronavirus, a fost primul gălățean declarat vindecat după ce primise plasmă de la un pacient care învinsese coronavirusul. Infectat la locul de muncă, bărbatul a fost diagnosticat pe 1 mai cu Covid-19, iar pe 9 mai a ajuns pe secţia de terapie intensivă, unde a fost intubat. Medicii au informat familia că starea lui este extrem de gravă, iar singura lui şansă este tratamentul cu plasmă donată de un pacient vindecat de Covid-19. Sora bărbatului a făcut un apel pe rețelele de socializare, apel preluat chiar și de cadrele medicale, în speranţa că acesta va primi o şansă la viaţă.

Rugămintea nu a rămas fără răspuns, aşa că, pe 12 mai, la prima oră, la Centrul de Transfuzii din Galați au avut loc primele donări de plasmă. Cei care au făcut acest gest, impresionaţi de situaţia bărbatului, au fost soţii Monica şi George Stoica.

„Ne-a determinat faptul că am văzut apelul de pe Facebook şi soţia are grupa de sânge potrivită pentru acel pacient. Noi am fost mai puţin afectaţi, ne-am făcut repede bine şi am sosit primii după ce s-a instalat aparatul pentru a dona. Îi sfătuiesc pe toţi să vină să doneze, procedura este foarte uşoară, nu a durut absolut deloc, s-a terminat repede şi sentimentul de bucurie că putem ajuta pe altcineva este foarte mare”, declara George Stoica.

Bărbatul de 45 de ani a primit plasma donată, fiind primul pacient din Galați care a primit acest tip de tratament, care a dat și roade.

„Cu bucurie doresc să anunţ că avem un pas important în lupta cu virusul. O persoană care a fost intubată, în comă indusă o perioadă îndelungată, a depăşit momentul critic, s-a negativat testul pentru Sars-Cov-2 şi sperăm în recuperarea sa totală”, declara Camelia Stoichițescu, directorul Centrului Județean de Transfuzii Galați.

Acestea nu sunt însă singurele exemple din țară, numărul persoanelor vindecate prin această metodă crește de la o zi la alta. Deși în Bihor numărul persoanelor aflate la terapie intensivă a scăzut foarte mult, un efort mai mare în utilizarea acestui tip de tratatment nu ar strica. La urma urmei, viața salavată a unui om este mai important decât orice statistică.

 

Despre redacția informală #CovRoMd

Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Crișana (Bihor), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea). 

La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.