Constituită ca entitate în structura Consiliului Judeţean, Comisia de Expertiză Medicală pentru Persoanele cu Handicap, după restructurările din sistem, de la vârf (pe plan naţional) şi până la nivel de judeţ, a avut, din 2000 până în 2004, o misiune deloc de invidiat: evaluarea corectă a persoanelor cu handicap, conform noilor norme în vigoare, aşa cum ne preciza dr. Ovidiu Pleşa, medic şef al acesteia. Prin cele două mari acţiuni de evaluare, la care au fost sprijiniţi de Direcţia de Sănătate Publică, medicii de la cabinetele individuale de familie, Direcţia de Asistenţă Socială (fostul Inspectorat Teritorial de Stat pentru Persoanele cu Handicap), numărul persoanelor cu handicap a scăzut de la 23.000 la 15.000. Această reducere s-a datorat neîncadrării, conform noilor reglementări, în normele de evaluare. Cine se poate adresa comisiei? Pentru intrarea în posesia unui certificat de persoană cu handicap, care presupune acordarea unor facilităţi, sunt îndreptăţiţi să se adreseze comisiei de expertiză medicală persoanele care au o afecţiune dobândită din copilărie, dar care produce o deficienţă funcţională în timpul vieţii ca adult. Mai pot obţine certificat de persoane cu handicap şi cele care suferă de afecţiuni cronice care dau complicaţii ireversibile (de pildă diabetul zaharat), cele care au afecţiuni psihice (spre exemplu schizofrenie, oligofrenie etc). Alţi beneficiari ai acestor facilităţi sunt şi cei care au probleme neurologice, care produc deficienţe funcţionale, inclusiv paralizii. Noile norme de evaluare stipulează că, în situaţia în care paralizia apare după vârsta de 57 de ani, la femei, şi după 62 de ani, la bărbaţi, nu se încadrează în vreun grad de handicap decât dacă deficienţa motorie sau de altă natură este dublată de tulburări sfincteriene sau de alte complicaţii funcţionale. Persoanele care au dobândit boala neurologică din naştere sau din copilărie se încadrează, însă, în noile norme de evaluare. Alte afecţiuni care produc deficienţe funcţionale (ca în cazul unor accidente) permit şi ele încadrarea într-un grad de handicap. Nevăzătorii şi cei care au probleme de auz, dar nu persoanele care au contractat boala după 75-80 de ani sunt, de asemenea, îndreptăţiţi să obţină certificatul de persoane cu handicap. Bolnavii de neoplasm beneficiază la un an după tratament de facilităţile acordate pe baza certificatului de persoană cu handicap, iar persoanele cu metastază au, în plus, dreptul şi la asistent personal (însoţitor). Într-un grad de handicap se pot încadra şi persoanele care au suferit fracturi ale coloanei vertebrale (în urma unor accidente) şi au devenit paraplegici, tetraplegici etc. La dosarul acestora va trebui anexat şi certificatul medico-legal de constatare a accidentului, fără acesta neputându-se elibera certificatul de persoană cu handicap. Numărul de însoţitori, de asemenea, redus în ultimii patru ani În acţiunea de verificare a dosarelor persoanelor cu handicap care beneficiau de un însoţitor s-a ajuns ca, după noile norme de evaluare, 6000 de persoane să piardă această facilitate, nedispunând în continuare de însoţitor (asistent personal). Cât despre actele necesare obţinerii unui certificat de persoană cu handicap, acestea sunt: un bilet de trimitere parafat de medicul de familie şi un alt bilet de trimitere emis de medicul specialist, documente cu care solicitantul trebuie să se adreseze Comisiei de Expertiză, situată pe strada Corneliu Coposu nr.2 (alături de Policlinica Arsmed, din cartierul Rogerius). După obţinerea certificatului de persoană cu handicap, în cazul în care este solicitat un însoţitor, va fi efectuată o anchetă de către personalul Primăriei de pe raza de domiciliu. Ancheta socială dă verdictul Şi pentru a nu da apă la moara reclamaţiilor din teritoriu, comisia a cerut tuturor persoanelor care i se adresează să prezinte o anchetă socială efectuată de Primăriile de pe raza localităţii de domiciliu, considerându-se că doar colectivitatea respectivă este cea mai apropiată persoanei în cauză, după cum opina dr. Ovidiu Pleşa. Numărul reclamaţiilor s-a redus simţitor, în ultimii ani, deşi au fost trimise şi la forul naţional nemulţumiri pentru neîncadrarea în noile norme de evaluare. "Răspunsul primit a coincis, însă, cu cel dat de noi, fiind conform prevederilor legale, de la care nu ne putem permite să ne abatem. De altfel, la însoţitori, criteriile au rămas, cel care a suferit modificări fiind gradul deficienţei funcţionale", a mai spus dr. Ovidiu Pleşa.