Recent, managerul Claudiu Lupău preciza că nu mai puțin de 31 de medici s-au alăturat echipei de la Spitalul Municipal „Episcop Nicolae Popovici” în ultimii trei ani, interlocutorul nostru subliniind rolul resursei umane în obținerea performanței spitalicești.

„Probabil, una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă spitalele din România, în special cele municipale, este lipsa acută de medici. Migrația talentelor din medicină spre țările dezvoltate a fost un fenomen care a impactat negativ sistemul sanitar din România.

Un management responsabil implică o politică de resurse umane care  să inspire încredere medicilor, încrederea că spitalul unde activează este locul în care își pot construi o carieră și pot pune în practică întreaga competență și expertiză. Pentru asta e nevoie, în primul rând, de deschidere și transparență în tot ce înseamnă potențialul spitalului, nivelul lui de dezvoltare prezent și viitor.

Ne bucurăm că planul nostru de management axat pe dezvoltarea resurselor umane a generat rezultatele așteptate, iar acum spitalul din Beiuș beneficiază de serviciile multor medici noi, care s-au integrat prefect în echipa noastră. Sunt medici cu un potențial ridicat, care au reușit, într-un timp relativ scurt, să ridice nivelul de performanță clinică al spitalului, implicit creșterea adresabilității. Nu puteam realiza toate acestea dacă nu am fi început să funcționăm ca o echipă în care fiecare specialitate să poată gestiona cazuistica aferentă și, mai ales, să-și asume acest lucru.

În medicină, parcurgem, din păcate, o perioadă dificilă, în care cel mai greu lucru pentru un medic este asumarea. Evoluția socială a împins, practic, sistemul spre o medicină defensivă, în care, de multe ori, medicul este mai de grabă concentrat să nu greșească; un sentiment firesc, dar, în același timp, un fenomen ce are ca efect tergiversarea actului medical și prelungirea perioadei în care pacientul este investigat. De aceea, consider că asumarea actului medical reprezintă, în prezent, o calitate și o dovadă de profesionalism din partea medicului specialist.

Fără doar și poate, nu mai suntem, ca sistem, în etapa personalităților medicale (ca în trecut), ci e absolut necesar să funcționăm ca o echipă medicală, în care schimbul de informații și expertiza fiecărui medic duce în final la un act medical complet și complex”, a declarat managerul Claudiu Lupău.

Prin urmare, ținând cont de impactul pe care Spitalul Municipal din Beiuș îl are asupra stării de sănătate a unei bune părți din populația județului Bihor, considerăm utilă prezentarea unora dintre medicii nou veniți, oferind cititorilor noștri informații despre gama serviciilor de care pot beneficia în cadrul unității medicale menționate.   

 

Din Belgia, la Beiuş

Pentru început, am discutat cu dr. Mircea Galu despre rolul Compartimentului Anestezie-Terapie Intensivă în spital.

Absolvent al Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, în anul 1992, dr. Mircea Galu are un CV impresionant, în care sunt trecute numeroase studii postuniversitare făcute în țară și în străinătate, precum și un traseu profesional care cuprinde inclusiv o perioadă petrecută într-o unitate medicală belgiană. În plus, dr. Mircea Galu are dublă calificare profesională: anestezie-terapie intensivă și medicina de urgență.

Dr. Mircea Galu a început prin a ne dezvălui de ce a ales Beiușul: „În Belgia am lucrat într-un spital orășenesc, comparabil cu cel din Beiuș. Ce m-a atras aici a fost dorința de progres a echipei manageriale.

Cât despre Compartimentul ATI, acesta este «inima» spitalului, ca să-l citez pe un distins profesor român de Anestezie. Toți medicii de alte specialități recurg la sfatul sau manoperele anestezistului, chirurgii în primul rând, dar și ceilalți. O relație specială avem cu CPU, deoarece cu colegii de acolo împărtășim aceleași cunoștințe teoretice și deprinderi practice și ne ajutăm reciproc”.

Ca membru al Consiliului de administrație al spitalului, dr. Mircea Galu a anunțat și prioritățile din cadrul Compartimentului ATI: „Anul care tocmai a început ne va aduce modernizarea și completarea dotării compartimentului, precum și constituirea unei echipe (medici și asistente) în vederea începerii gărzilor de ATI permanente”.

Și la Compartimentul Primiri Urgențe sunt noutăți: anul trecut, echipa de aici a fost completată cu dr. Ionela Lazăr, medic specialist medicină de urgență, care s-a transferat de la UPU Oradea. Dr. Ionela Lazăr a urmat cursurile Facultății de Medicină a Universității Ovidius Constanța, după care, între 2018 și 2023, și-a desfășurat programul de rezidențiat în cadrul UPU-SMURD Iași și Oradea, în 2022 promovând examenul de medic specialist. 

Dr. Ionela Lazăr a prezentat succint modul de gestionare a cazurilor ce ajung în CPU: „La sosirea pacienților în CPU, se realizează o triere a acestora pe niveluri/coduri de urgență, după cum urmează: nivelul 1, Resuscitare (cod roșu); 2, Critic (cod galben); 3, Urgent (cod verde); 4, Non-Urgent (cod albastru) și 5, Consult (cod alb). În funcție de codul stabilit și, deci, de gravitatea cazului, pacientul este repartizat unui medic, urmând să fie examinat, stabilizat hemodinamic și să i se facă, după necesități, investigații de laborator și imagistice care servesc medicului pentru stabilirea unui diagnostic și acordarea îngrijirilor medicale.

 

Unitatea echipei salvează vieţi

La gestionarea eficientă a problemelor pacienților ajunși în CPU contribuie medici de diferite specialități, asistenți, infirmieri și brancardieri. De aceea, consider că unitatea echipei stă la baza bunei desfășurări a actului medical”.

Un alt aspect important al activității din cadrul CPU este comunicarea cu pacientul: „Este necesar ca medicul să comunice cât mai deschis cu pacientul și aparținătorii acestuia. Așa reușim să avem o anamneză cât mai completă. Apoi, trebuie punctat clar, pe înțelesul fiecărui pacient, de ce investigații sau proceduri are nevoie în regim de urgență sau ambulatoriu pentru stabilirea diagnosticului și soluționarea problemei ce l-a adus în urgență. Mai mult, în cazul dirijării pacientului spre alte unități sanitare, este esențial ca pacientului să i se explice diagnosticul și, totodată, să i se ceară acordul pentru acest lucru, iar aparținătorii să fie înștiințați cu privire la aceste demersuri”.

Pentru următoarea noastră interlocutoare, dr. Georgiana Caba, medic specialist gastroenterologie, să lucreze la spitalul beiușean a însemnat să revină în orașul natal. Aceasta consideră că specialitatea gastroenterologie are o adresabilitate foarte mare, motiv pentru care a decis să contribuie la dezvoltarea acesteia și la Spitalul Municipal „Episcop Nicolae Popovici”: „Activitatea Cabinetului de Gastroenterologie din cadrul Ambulatoriului integrat se desfășoară pe bază de programare și cuprinde consultul de specialitate. În urma consultului, în funcție de patologie, programez pacientul fie pentru internare de zi, în vederea completării investigațiilor necesare (analize de laborator, ecografie abdominală), fie pentru endoscopie digestivă superioară sau inferioară. Endoscopii pot fi efectuate doar în regim de ambulatoriu sau internare de zi. Endoscopia digestivă efectuată în scop diagnostic la Beiuș, se realizează cu analgosedare, asigurată de colegii medici din secția ATI, ceea ce reprezintă un pas mare în direcția dezvoltării și îmbunătățirii actului medical.

Cât privește Compartimentul de gastroenterologie, acesta face parte din Secția medicină internă, având patru paturi, în saloane nou amenajate în spațiul unde s-a aflat Secția de radiologie”.

 

Suferinţa şi bolile sunt similare, nu au graniţe

O altă secție unde are loc un schimb de generații este cea de neurologie. Managerul Claudiu Lupău preciza că medicului Petru Dărău – care, mai bine de două decenii „a gestionat singur, cu profesionalism desăvârșit, cazuistica neurologică din zona Beiușului” - i s-a alăturat dr. Alexander Cristian, medic specialist neurologie, absolvent al Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.  Despre dr. Alexander Cristian, Claudiu Lupău arăta că „vine cu o experiență în managementul patologiei cerebrovasculare acute, inclusiv tromboliza intravenoasă în cazul pacienților cu AVC ischemic acut, experiență dobândită în cadrul SCJU Cluj-Napoca. Implicat în numeroase trialuri clinice, dr. Alexander Cristian deține cunoștințe în electroencefalografie, pe parcursul formării sale ca medic urmând stagii de pregătire în România și Germania”.

Întrebat ce l-a determinat să vină de la Cluj-Napoca, un centru medical de top, la Beiuș, dr. Alexander Cristian a răspuns: „Să știți că suferința și bolile nu au granițe și sunt similare indiferent de spital sau județ. Chiar aș merge mai departe, afirmând că uneori este mai dificil de gestionat un caz complex în «periferie», neavând în spate acea echipă mare dintr-un centru universitar. La Beiuș, compensăm asta prin colaborarea directă cu secția de neurologie din cadrul Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor și cu alți medici, din alte centre. Am convingerea că în ziua de azi, oriunde ai fi, se poate face medicină la un nivel înalt atâta timp cât știi să funcționezi cu adevărat într-o echipă.

Bineînțeles, alți factori determinanți au fost interesul conducerii de a face performanță, chiar la nivelul unui spital municipal, precum și deschiderea spre alte schimbări majore, în viitorul apropiat”.

La final, medicul neurolog Alexander Cristian a vorbit despre complexitatea activității compartimentului pe care îl conduce:

„La nivelul compartimentului, gestionăm o varietate mare de boli, de fapt, aproape orice afecțiune cu câteva excepții. Câteva exemple relevante sunt accidentul vascular cerebral ischemic, Boala Parkinson, parkinsonismele secundare, epilepsia, dar avem deja în repertoriul compartimentului și patologii rare sau extrem de rare, precum vasculitele autoimune, encefalitele autoimune, forme atipice de miastenia gravis.

Avem, totodată, o bună colaborare, în special cu centrul universitar Oradea, dar și cu cel clujean, și, în acest sens încurajez și alte spitale să procedeze la fel. Noi încercăm, pe cât posibil, să avem un management al cazului la nivelul oricărui spital mare din România. De aceea, lucrăm, în mare parte, direct după ghidurile naționale și internaționale”.