Orădean supărat pe Ambulanţă Mălina POP În urmă cu câteva zile, un episod nefericit a marcat o familie orădeană, soldat, din fericire, în cele din urmă, cu happy end. Iată ce ne-a relatat fiul unei orădence în vârstă de 68 de ani, aflată în tratament ambulator pentru cancer mamar şi Parkinson: "Mama a acuzat brusc, într-o seară, dureri abdominale puternice. Am dat fuga la o farmacie, dar la întoarcere nu am apucat să îi dau calmantul, pentru că deja a intrat într-o criză. I s-a înroşit braţul drept, care a început să-i tremure, iar buzele i s-au învineţit. Am sunat de urgenţă Ambulanţa, dar am aşteptat mai bine de o jumătate de oră şi de-abia la un al doilea apel a sosit echipajul medical", ne-a relatat supărat Sorin Pusta. Salvată la oncologie Acesta acuză Ambulanţa că a refuzat iniţial să o ducă pe mama sa, Constanţa Ozarchievici, la spital, după o examinare fugară a stării de sănătate, pe motiv că este vorba de un caz în fază terminală. La insistenţele fiului femeii şi ale unui cadru medical de la Secţia de Oncologie a Spitalului Clinic Judeţean, prezent la incident, echipajul medical de urgenţă a solicitat prin staţie o maşină pentru transport la spital, spunând că maşina de intervenţie cu care s-a deplasat nu dispune de toate echipamentele necesare transportului (!) "În fine, după alte 15 minute, a sosit un alt echipaj cu care mama a fost transportată la spital, internată de urgenţă, în Secţia de Oncologie şi repusă pe picioare. Medicul de gardă a venit în noaptea aceea de mai multe ori pentru a veghea la căpătâiul mamei, asigurându-se că se află în afara oricărui pericol. Starea de sănătate a mamei este acum bună şi şi-a revenit graţie personalului medical de la Secţia de Oncologie, unde a primit toată atenţia şi tratamentul necesare", a mai afirmat Sorin Pusta. Măsuri dure din partea Consiliului European al Resuscitării Referitor la incident, dr. Tiberiu Bondar, directorul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Bihor, ne-a declarat că, potrivit protocolului Consiliului European al Resuscitării, cu filială şi în România (Consiliul Naţional Român de Resuscitare), cazurile grave, cum sunt bolile oncologice în fază terminală, insuficienţa renală cronică (bolnavii dializaţi) sau cardiomiopatia dilatativă, nu se resuscitează. Măsura Consiliului Naţional al Resuscitării, deşi dură pentru familiile care se confruntă cu astfel de cazuri, este motivată de faptul că se intervine în situaţii de boli terminale şi se întâmplă ca bolnavul să moară câteve ore mai târziu în spital. "De aceea, noi înţelegem şi îi ajutăm pe cei care solicită Ambulanţa şi în astfel de cazuri. În cazul de faţă, însă, solicitarea a fost făcută pentru colică abdominală, care nu este încadrată la urgenţele majore, de gradul 0, care pun în pericol viaţa pacientului, ci la cele de gradul 1. Pe de altă parte, ora apelului figurează în evidenţele noastre la ora 19.06, plecarea la caz la 19.15, şi sosirea la locul intervenţiei la 19.18", a precizat dr. Tiberiu Bondar. Asistenta care s-a deplasat la caz, Vasilica Dem, ne-a relatat că în foarte multe cazuri similare "a trebuit să ne întoarcem cu bolnavii la domiciliu, pentru că secţia era arhiplină, iar internările se fac de regulă prin programare", afirmând că, în plus, nu ar fi avut cum să asigure transportul decât chemând un alt echipaj. Uneori, mai potrivită apelarea la medicul curant sau de familie Totuşi, potrivit afirmaţiilor dr. Simona Mihuţiu, medic oncolog şi curant al Constanţei Ozarchievici, în acest caz, nu este vorba de faza terminală a bolii, deci nu intră sub incidenţa măsurii prevăzută de protocolul Consiliului European de Resuscitare. "Problemele de sănătate au survenit pe fondul lipsei de tratament cu romparkin (medicament care a fost scos din fabricaţie) pentru Parkinson, însă trebuia luat un alt medicament, întrucât pe piaţă există înlocuitori", ne-a precizat medicul, afirmând că acum pacienta se simte bine, a fost supusă tratamentului neurologic aferent, cu un alt medicament, iar starea de sănătate s-a ameliorat chiar spectaculos. "Cadrele medicale ale Ambulanţei nu au avut cum să îşi dea seama că este vorba de un sindrom convulsiv numai pe baza criteriilor clinice. Îi înţeleg. Medicina nu este matematică. Doar un medic care cunoaşte bine antecedentele pacientei sau care ar fi avut timp să citească romane de documentaţie din fişele medicale ale acesteia ar fi putut şti cu exactitate despre ce este vorba", a mai spus dr. Simona Mihuţiu. În plus, Secţia de Oncologie orădeană nu dispune de număr suficient de paturi, de un segment de paliaţie, iniţiindu-se doar sectorul de îngrijiri la domiciliu. "Probabil, în cazuri similare, este mai degrabă indicată apelarea la medicul de familie sau la cel curant", a adăugat dr. Simona Mihuţiu.