În ultimul deceniu interesul pentru medicina de familie a scăzut. Sunt cu 1.300 de medici mai puţin în 2022 faţă de 2012. Sunt localităţi întregi la sate fără cabinete, iar mulţi medici sunt la vârsta pensionării sau continuă să lucreze chiar şi după această vârstă.

La nivel naţional sunt puţin peste 12.400 de medici de familie, din datele Statisticii pentru anul 2022. Comparativ cu acum zece ani, acest domeniu a pierdut peste 1.300 de medici, în contextul în care o parte fie a ieşit natural din sistem, ajungând la vârsta pensionării, fie a plecat din ţară. Iar lipsa de medici continuă să fie una acută, în contextul în care specializarea nu este una căutată în rândul tinerilor. În acest context, mulţi medici ajung la vârsta pensionării şi fie continuă să lucreze, fie ies din sistemul medical.

Este şi cazul medicului Mihaela Popescu, doctor de familie din Bucureşti, care deşi a ieşit la pensie de trei ani, continuă să consulte şi să menţină cabinetul, scrie Ziarul Financiar, citat de Mediafax.

„Eu sunt la pensie deja, fac trei ani anul acesta. Lucrez în continuare pentru că pensia este foarte mică. Cred că sunt tineri care preferă să plece în afară. Eu aveam şi rezidenţi, văd că în ultimul timp nu au mai apărut la uşa mea, deci probabil că interesul lor a scăzut destul de mult. Este multă muncă, multă birocraţie şi preferă alte specialităţi“, a spus medicul Mihaela Popescu.

Ea are în jur de 1.100 de pacienţi, iar în urma incertitudinii din piaţă, spune că oamenii au început să aglomereze cabinetul, de teamă că nu vor mai primi servicii decontate.

„Mi-e greu să spun că voi închide activitatea pentru că mă gândesc că pacienţii nu au ce să facă. Oricum au intrat în vrie şi vin la cabinet pentru că se tem că din februarie nu mai beneficiază de compensare. Este o stare de anxietate care nu face bine nimănui. Sper ca lucrurile să se rezolve“, a mai spus Mihaela Popescu.

La nivel de judeţe, cei mai mulţi medici de familie sunt în Bucureşti şi în marile centre universitare -Timiş, Iaşi, Dolj, Cluj. Aproape 17% din totalul medicilor de familie sunt în Capitală. La polul opus, sunt şase judeţe cu cica 100 de medici de familie - Sălaj, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Covasna, Tulcea.

„Medicina de familie este ultima şi cea mai importantă linie de apărare înaintea prăbuşirii sistemului sanitar, care funcţionează tot mai greu, atât din cauza lipsei de finanţare, cât şi din cauza managementului care lasă de dorit. Degeaba s-au dublat cheltuielile cu sănătatea în ultimii cinci ani şi degeaba vor mai creşte investiţiile în sănătate dacă linia de apărare formată din medicina de familie este lăsată să moară“, susţine Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, unul dintre cei mai mari producători de medicamente autohtoni.

 

Negocierile cu CNAS

În urma negocierilor pe care le-au purtat cu reprezentanții CNAS, medicii au obținut menținerea, la nivelul actual, a punctelor per capita și pentru serviciile de asistență medicală.

„Valorile punctelor vor rămâne neschimbate până la 30 iunie”, a informat CNAS.

Potrivit instituției, în cursul rundelor de consultări și negocieri pe care CNAS le-a avut joi, 18 ianuarie, cu partenerii din domeniul medical stabiliți de legislația în vigoare pe tema modificării Contractului-cadru și a Normelor metodologice de aplicare a acestuia, părțile au convenit ca pentru semestrul I al anului 2024 să se mențină atât valorile punctelor per capita și pe serviciu din asistența medicală primară și ambulatorie de specialitate cât și suma lunară orientativă pentru medicii stomatologi care au fost valabile în semestrul al II-lea al anului 2023.

 

Aceste valori sunt:

* Pentru punctul per capita: 12 lei; * Pentru punctul pe serviciu medical în asistența medicală primară: 8 lei; * Pentru punctul pe serviciu medical în asistența medicală ambulatorie de specialitate: 4,5 lei; * Suma lunară orientativă pentru medicii stomatologi: 6.000 lei.

La consultările și negocierile care s-au desfășurat on-line, conform calendarului anunțat la începutul săptămânii, au participat reprezentanți ai organizaţiilor patronale, sindicale şi profesionale reprezentative din asistența medicală primară, cea ambulatorie de specialitate, din medicina dentară și din asistența medicală spitalicească, precum și ai Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor Stomatologi din România și Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România.

„Avem dovada că dialogul poate rezolva chiar și cele mai complicate situații. E important să continuăm acest parteneriat pentru ca asigurații să nu aibă de suferit”, a declarat Valeria Herdea, președintele CNAS.

 

Legea intrată în vigoare anul trecut

O Ordonanță de urgență aprobată de Guvern în vara anului trecut a introdus noi măsuri privind salarizarea personalului din sistemul sanitar public.

Astfel, începând cu data de 1 august 2023, personalul de specialitate medico-sanitar, care efectuează gărzi în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial pentru activitatea prestată în linia de gardă, și personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar-sanitar, care asigură asistența medicală, beneficiază și de o indemnizație lunară brută, după cum urmează:

* 500 lei pentru medici specialiști și primari care efectuează lunar o gardă în afara normei legale de bază;

* 1.000 lei pentru medici specialiști și primari care efectuează lunar cel puțin 2 gărzi în afara normei legale de bază,

* 500 lei pentru biologii, chimiștii și biochimiștii care efectuează lunar cel puțin 2 gărzi;

* 500 lei pentru asistenți medicali, tehnicieni de radiologie şi imagistică licenţiati, asistenți medicali de laborator clinic licenţiați, licenţiați în balneofiziokinetoterapie şi recuperare, asistenți medicali dentari licenţiati, asistenți medicali de profilaxie dentară licenţiați, asistenți medicali licenţiați în nutriţie şi dietetică, moaşe, asistenți medicali, surori medicale, indiferent de nivelul studiilor;

* între 100 lei și 300 lei lunar pentru fiecare zi lucrată în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit legii nu se lucrează, pentru toate categoriile de personal, cu excepția medicilor specialiști și primari și a biologilor, chimiștilor și biochimiștilor care efectuează lunar una sau două gărzi în afara normei legale de bază.

Măsura se aplică până la data intrării în vigoare a noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice, iar banii necesari acestor majorări pentru personalul din unităţile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, se asigură prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.