Medicii atrag atenţia Riscurile la care se expun persoanele care recurg la greva foamei pot fi deosebit de grave, din punct de vedere medical. Aşa cum ne-a precizat dr. Daniela Petrişor, din cadrul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Oradea, în cazul grupului de protestanţi orădeni, care a intrat de joia trecută în greva foamei, jumătate dintre cele 14 persoane sunt hipertensive. O parte dintre acestea cunoaşteau dinainte problemele de sănătate de care sufereau, altele au fost, însă, diagnosticate, în perioada protestului. Riscuri foarte mari Una dintre problemele serioase de sănătate care pot apărea la persoanele care fac greva foamei este hipoglicemia. Netratată, aceasta poate avea grave repercusiuni neurologice. ?Creierul uman are nevoie, în activităţile metabolice, de glucoză, fiind, de altfel, un mare consumator al acestei substanţe. În condiţiile în care o persoană nu mănâncă, conţinutul de glucoză din sânge scade foarte mult, iar celula nervoasă nu mai are material energetic pentru activităţile sale, ceea ce poate duce chiar la moartea celulei nervoase. Iniţial, pacientul intră în comă, după care poate deceda sau rămâne cu sechele neurologice (paralizii, imposibilitatea de a vedea, de a vorbi etc.)?, a explicat dr. Radu Galiş, medic la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Oradea. Perioada de grevă a foamei la care se poate expune, fără riscuri, un om sănătos, poate varia, în funcţie de condiţia fizică a fiecărui om. S-au semnalat, de-a lungul anilor, cazuri de protest ale unor persoane care nu au mâncat nimic de la câteva săptămâni până la câteva luni, fără a avea probleme de sănătate. Medicii din cadrul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Oradea au atras, însă, în mod special, atenţia că, în cazul actualului protest din Oradea, dată fiind starea de sănătate a greviştilor, perioada maximă la care aceştia se pot expune fără a-şi pune în pericol viaţa este de câteva zile, până la o săptămână. Până în prezent, Ambulanţa a intervenit de mai multe ori pentru cazuri grave în rândul greviştilor orădeni. Pacienţii au fost transportaţi de urgenţă la Spitalul Clinic Judeţean, din cauza puseelor hipertensive sau a glicemiei scăzute ori pentru consult cardiologic, implicit recomandări de tratament. De fiecare dată, însă, greviştii au revenit din spital alături de confraţii lor, pentru a le susţine cauza. Am fost informaţi că, deocamdată, starea de sănătate a greviştilor este stabilă. ?Suntem obosiţi, epuizaţi, dar, cu toate acestea, nu plecăm de aici până nu primim drepturile băneşti care ni se cuvin?, a spus Ioan Berdea, unul dintre grevişti. ?Şi dacă ştiu că mor aici, voi face grevă, până când primesc banii la care am dreptul?, a susţinut Paul Petru. Ştiaţi că...? ?Prima grevă a foamei a fost făcută de către un grup de prizonieri japonezi din timpul celui de-al doilea război mondial. În Oradea, greva de cea mai mare amploare care s-a semnalat până acum a fost cea din anul 1955, la care au participat, timp de nouă zile, 12 oameni. Aceştia, luptând împotriva comunismului, au fost arestaţi de către Securitate, în Penitenciarul orădean, unde au protestat pentru nedreptatea la care au fost supuşi. Cea mai lungă grevă a foamei făcută de un român s-a înregistrat în urmă cu câţiva ani, când Andrei Ivanţoc, din grupul lui Ilaşcu, fiind arestat ilegal şi închis într-o închisoare din Transilvania, a apelat la această formă de protest, care a durat trei luni. La polul opus, cea mai scurtă grevă a foamei din România s-a înregistrat în data de 30 septembrie 1972. Regizorul Lucian Pintilie a pus în scenă un spectacol de teatru care a fost interzis, după două reprezentaţii, de către autorităţi. Binecunoscutul regizor a decis să protesteze împotriva acestei decizii prin greva foamei. După ore de protest, i s-a aprobat însă continuarea spectacolului. Cea mai "benefică" grevă a foamei din România a fost cea declanşată de orădeanul Alexandru Pantea, fost procuror. Acesta a fost condamnat la mai mulţi ani de închisoare şi, după ispăşirea pedepsei, a dat în judecată statul român, la Curtea Europeană de la Strassbourg (Franţa). Alexandru Pantea a câştigat procesul, iar statul român a fost nevoit să-i plătească daune de câteva zeci de mii de euro. În unele dintre cazuri, însă, cu toate că au declarat că intră în greva foamei, persoanele care au protestat au mâncat, totuşi, atunci când nu au fost văzuţi. În altele, această formă de protest a constituit o formă mai mult sau mai puţin mascată de şantaj, situaţie întâlnită, în special, în închisori, pentru obţinerea unor "facilităţi" ori scurtări ale perioadei pedepselor.