După trei luni de derulare a programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, în judeţul Bihor au fost evaluate 84.386 de persoane, ceea ce reprezintă 14,21% din populaţia judeţului. Totodată, au fost efectuate investigaţii paraclinice pentru 72.965 de persoane. Peste 35.000 de persoane au fost depistate cu riscuri de boală, cele mai multe, pentru diabet zaharat tip 2 şi boli cardiovasculare.

În primele trei luni de derulare a programului, 31,72% din populaţia judeţului a intrat în posesia scrisorilor din partea Ministerului Sănătăţii. Pentru asistenţă medicală primară au fost evaluate 84.386 de persoane, dintre care 78.464 - asigurate şi 5.922 - neasigurate. În urma analizelor efectuate, s-a constatat că 35.603 persoane, adică 42,19% din cele evaluate, prezintă riscuri de boală. "Acesta este un procent destul de ridicat, în opinia mea", susţine prefectul de Bihor, Mircea Ghitea.
Cele mai multe, 21.210 persoane, prezintă risc de îmbolnăvire de diabet zaharat tip 2, iar 7.678 persoane, de boli cardiovasculare. Directorul medical al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Bihor, Marcel Nasta, a precizat că judeţul nostru înregistrează un procent mai mare decât media pe ţară la riscul de diabet zaharat tip 2. Celelalte afecţiuni cu incidenţă crescută printre bihoreni sunt: cancerul uterin, cancerul de col uterin, accidentele vasculare cerebrale, cancerul la sân, bolile renale cronice, cancerul colorectal şi osteoporoza, aceasta din urmă, în special la femei. Totodată, 1.490 de persoane au fost depistate cu afecţiuni în urma evaluării, confirmate ulterior prin examene de specialitate. Cheltuielile totale pentru evaluările de asistenţă medicală primară s-au ridicat la 1,3 milioane de lei. În ceea ce priveşte serviciile paraclinice, şi-au efectuat investigaţii 72.965 persoane, cheltuielile totale ale acestor investigaţii ridicându-se la peste 2,7 milioane de lei.

În videoconferinţa de săptămâna trecută, Autoritatea de Sănătate Publică Bihor s-a numărat printre cele criticate de ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu. "Nu ştiu de ce am fost criticaţi. Nu am primit în scris nicio adresă", susţine directorul medical al CAS Bihor, Marcel Nasta. Acesta mai susţine că una dintre cauze ar putea fi întârzierile semnalate la programul de centralizare a datelor.