Ceaiuri care combat greaţa şi indigestiile
*În faţa unei mese îmbelşugate, interesul consumatorilor pentru o friptură, un cârnăcior proaspăt, o piftie sau o porţie de salată cu multă maioneză este aproape irezistibil, mai ales în aceste zile. Atracţia pentru astfel de preparate nu este datorată numărului calculat de calorii şi nici conţinutului în proteine sau zaharuri ci, în primul rând, mirosului şi gustului apetisant, atât de mult apreciate de papilele gustative.
În urma multor mese de sărbători, pot să apară greaţa, crampele stomacale, indigestiile şi chiar starea de vomă. La senzaţia de greaţă se recomandă ceaiuri calmante şi uleiuri eterice din plante aromatice. Ceaiurile se beau reci, prin înghiţituri rare, de preferat neîndulcite. Sunt indicate infuziile de mărar, pelin alb, lavandă, roiniţă, mentă, busuioc şi cimbrişor, decocturi din lichen de piatră, cerenţel şi flori de muşeţel. Foarte bun este uleiul eteric de mentă (câteva picături într-o linguriţă cu zahăr). Rezultate deosebite are pulberea din rădăcină uscată de valeriană (din care se ia câte un vârf de cuţit, de 3 ori/zi) şi tinctura de valeriană (20 g plantă macerată 8 zile în 100 ml alcool de 70E, strecurată şi consumată câte 15-20 picături într-un pahar cu apă, de 2-3 ori/zi). Foarte util pentru a îndepărta senzaţia de greaţă este un decoct din amestec în părţi egale de mentă, rostopască, frunze de plop negru şi scoarţă de stejar. Un alt amestec, care şi-a dovedit eficienţa, poate fi preparat sub formă de infuzie din talpa gâştei (20 g), roiniţă şi mentă (câte 30 g din fiecare) şi flori de tei (20 g). Se beau câte două căni/zi. În caz de indigestii şi crampe stomacale sunt recomandate plante cu acţiuni excitante asupra secreţiei gastro-intestinale, pentru stimularea digestiei devenită anormală. În practica terapeutică naturistă a multor generaţii, pentru combaterea acestor neplăceri digestive s-au utilizat numeroase ceaiuri, simple sau în amestec, din: angelică, busuioc, călin, chimion, cicoare, cimbru, coada calului, coada racului, coada şoricelului, fenicul, gălbenele, ghinţură, hamei, iarbă mare, măghiran, mentă, obligeană, odolean, păpădie, pelin, salvie, sunătoare, tătăneasă, scoarţă de ulm. Un amestec foarte eficient în caz de indigestie este din frunze de nuc (10 g), mentă (5 g), frunze de dud alb (15 g), teci de fasole (25 g), herba de păpădie (10 g) şi frunze de afin (25 g). O lingură din acest amestec, uscat şi mărunţit, se pune la 250 ml de apă clocotită, se infuzează 15 minute, se strecoară, se îndulceşte cu miere de albine şi se beau 2-3 ceaiuri pe zi. Efectul este carminativ, uşor astringent. Ceaiul poate fi folosit şi în calmarea unor tulburări digestive cronice. Un amestec din plante care este bine să nu lipsească din casele oamenilor în perioada sărbătorilor este din rădăcini de angelică, fructe de chimion, de fenicul, de anason, coriandru şi frunze de roiniţă. Acest ceai combate crampele stomacale.

***
Lapte de soia, pentru tulburări gastrice
Specialiştii în nutriţie spun că laptele de soia are calităţi dietetice deosebite. Aciditatea provocată de acesta în stomac este mai mică faţă de aciditatea provocată de laptele de vacă. Laptele de soia provoacă o secreţie mai mica de suc gastric decât laptele de vacă, activitatea stomacului şi a intestinului fiind astfel mai slabă, ceea ce este foarte important în unele afecţiuni gastrice sau intestinale. Laptele de soia se găseşte în magazine dar se poate pregăti şi acasă. Se pun la înmuiat, în apă cu puţină sare, la temperatura camerei, timp de 16-18 ore, 1 kg de seminţe uscate de soia. Seminţele înmuiate se trec prin maşina de tocat carne. Masa obţinută se amestecă în 4 l de apă, la temperatura camerei, cu puţină sare şi se lasă vasul descoperit pentru 40-50 de minute, mestecând din când în când cu o lingură din lemn. După aceea, se strecoară lichidul obţinut printr-un tifon şi se stoarce bine. Soia stoarsă se mai trece încă o dată prin maşina de tocat. Peste această masă se pun, pentru a doua oară, 4 l de apă, la temperatura camerei, cu mai puţină sare şi se lasă vasul descoperit 40-50 de minute. Se amestecă din când în când şi se strecoară în final prin acelaşi tifon. Prima şi a doua parte de lichid se amestecă şi se pun la fiert. În timpul fiertului, trebuie avut grijă ca laptele să nu scadă prea mult. Laptele obţinut în acest mod are gust de mazăre. Pus într-un loc călduros, laptele de soia se acreşte după 12-18 ore. Iaurtul, brânza şi alte produse lactate preparate din lapte de soia pierd gustul iniţial de mazăre. Masa de soia rămasă după pregătirea laptelui conţine multe proteine. Este o importantă sursă vegetală de fier, care se asimilează uşor de către organism şi, de asemenea, o bogată sursă de celuloză şi fibre vegetale. Aceasta se adaugă în făina obişnuită (1:1) şi se poate folosi la prepararea pastelor făinoase, a prăjiturilor şi sosurilor. În alimentaţie, această masă de soia, care se poate păstra la congelator, poate înlocui oul; o lingură de soia şi 2 de apă înlocuiesc un ou.

***
Leacuri pentru ameliorarea durerilor articulare
În materie de reumatism inflamator, tratamentele clasice dau, de multe ori, rezultate nesatisfăcătoare. În schimb, respectarea unor reguli simple de viaţă permite obţinerea unor ameliorări sigure. Activitatea fizică şi regimul alimentar adecvat sunt esenţiale în terapie. De asemenea, cei care au reumatism, pot apela şi la câteva leacuri naturiste: Cură cu aloe vera. Aveţi nevoie de plante de aloe în vârstă de 3-5 ani, neudate cu 5 zile înainte de folosire. Sunt necesare cam 1,5 kg de plantă. Se trec frunzele prin maşina de tocat, se adaugă 2,5 kg miere şi 3,5 litri vin roşu natural. Acest preparat se pune în borcan de sticlă şi se păstrează 5 zile la loc întunecos şi răcoros. În primele 7 zile de tratament, se ia câte o linguriţă, de 3 ori/zi, cu 2 ore înainte de mese. Se continuă apoi luând câte o linguriţă, de 3 ori/zi, cu o oră înainte de mese. Cura durează 2-3 săptămâni sau chiar o lună. În timpul tratamentului nu se consumă lapte şi ouă (se înlocuiesc cu fructe şi supe de zarzavat), iar iaurtul se consumă în cantităţi mici. Extract de merişor. Se amestecă 2 linguriţe de frunze de merişor cu 100 ml apă rece, se lasă la macerat o oră, după care se strecoară. Peste aceleaşi frunze se toarnă 100 ml apă în clocot, se continuă fierberea la foc mic încă 15 minute, apoi vasul se dă deoparte şi se lasă acoperit 10 minute. Se strecoară, se amestecă ambele lichide şi se adaugă un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu, pentru neutralizare. În timpul unei zile, se ia câte o lingură la 3-4 ore. Acest preparat calmează durerile reumatismale. Atenţie! Nu este recomandat în timpul sarcinii. Decoctul şi infuzia de iarbă neagră ameliorează reumatismul inflamator. Se fierbe, la foc mic, timp de 15 minute, 20 g plantă uscată şi mărunţită la 500 ml apă. Se lasă la răcit, se strecoară şi se bea o cană/zi. Infuzia se face dintr-o lingură de plantă înflorită, uscată şi mărunţită, peste care se toarnă 300 ml apă clocotită. Se lasă vasul acoperit 20 de minute. Întreaga cantitate se bea fracţionat, în cursul unei zile.

***
Miezul de nucă ne scapă de stres
Nucile conţin o mare cantitate de magneziu, care are efect de "liniştire" a creierului uman aflat într-o stare de excitare. Consumarea miezului de nucă în momente de stres contribuie la eliminarea stării de încordare, iar omul se destinde şi devine capabil să judece mai bine. Cercetările arată că insuficienţa magneziului în organism provoacă creierului o stare de hiperactivitate, care devine cauza stării de iritare, de uitare şi duce la ameţeli repetate

***
Extractul de ginseng şi vitaminele combat stresul
Un remediu care ajută foarte mult organismul să-şi revină în urma stresului şi chiar să prevină astfel de stări este extractul de ginseng. Acesta creşte capacitatea organismului de a se adapta condiţiilor de viaţă neprielnice, îmbunătăţeşte starea generală de sănătate, activitatea mentală, nivelul energetic şi vigoarea, reglează funcţiile tuturor sistemelor din organism, mai ales pe cele ale sistemului endocrin.
Ginsengul sensibilizează organismul şi măreşte volumul glandelor suprarenale, fapt care le ajută să reacţioneze mai bine, având capacitatea să producă un efect bidirecţional şi de normalizare a funcţiilor fiziologice confruntate cu stresul. Foarte bune sunt şi vitaminele, mai ales cele care conţin antioxidanţi, cum ar fi vitamina C şi complexul vitaminic B: B1, B5, B6, B12. Deşi glandele suprarenale conţin o cantitate mare de vitamina C, în cazul apariţiei stresului este necesară o cantitate suplimentară din această vitamină. Vitamina B1 hrăneşte şi protejează suprarenalele de epuizare în cazul instalării stresului. Un tratament compus din vitaminele C, B1 şi B6 este foarte eficient pentru îmbunătăţirea vizibilă a reacţiei organismului la stres. Un alt mod eficient de a preveni şi combate stresul este consumul zilnic al fructelor de cătină albă, în stare proaspătă. Se iau câte 7-8 bobiţe dimineaţa, condiţia fiind ca seminţele din fructe să fie măcinate bine între dinţi. Aceste fructe conţin întreg complexul de vitamine B.