Oţetul de trandafiri - valenţe terapeutice
*Un oţet aromatic foarte plăcut, cu valenţe terapeutice, poate fi pregătit din oţet alimentar obişnuit (oţet din vin sau oţet de mere cu miere), în care se adaugă petale de trandafir de dulceaţă.
Se folosesc petalele întregi sau doar partea albă rămasă de la prepararea dulceţurilor. Petalele întregi se mărunţesc şi se introduc într-o sticlă de jumătate de litru, până se umple pe trei sferturi. Deasupra, se toarnă oţet până se umple sticla, se închide ermetic şi se lasă la macerat, la temperatura camerei, 14-21 de zile. La expirarea termenului, lichidul se scurge, petalele sunt stoarse în tifon şi aruncate, iar oţetul aromatic se filtrează şi se păstrează în sticle de culoare închisă. Preparatul se utilizează vara, pentru calmarea arsurilor solare uşoare, împiedică exfolierea pielii expuse la soare şi combate febra care însoţeşte insolaţiile. Dacă a fost pregătit cu oţet de vin concentrat, se utilizează doar îndoit cu apă pentru tenurile sensibile şi se amestecă înainte de folosire cu o lingură de miere, care întăreşte efectul oţetului şi protejează pielea. Iarna, poate fi folosit la frecţii, în cazurile unei răceli puternice sau gripă. Scade febra şi are efect răcoritor plăcut. Deşi se păstrează la rece, oţetul se foloseşte doar la temperatura camerei.

Ceaiuri din amestecuri de plante
Efecte cicatrizante, antiinflamatoare şi calmante în ulcerul gastro-duodenal, precum şi în reducerea acidităţii gastrice are un amestec din gălbenele, rădăcină de lemn dulce, sunătoare, flori de muşeţel, de salcâm şi rădăcini de tătăneasă, câte 10 g din fiecare. Se prepară infuzie din 3 linguriţe amestec la 500 ml apă clocotită. Se lasă vasul acoperit 30 de minute, pentru infuzare şi se bea întreaga cantitate, în 3 reprize pe zi, după mesele principale. Indicat este şi un amestec din gălbenele, troscot, tătăneasă (20 g din fiecare) şi roiniţă (10 g). Se amestecă 1 linguriţă cu vârf din fiecare plantă cu 250 ml de apă clocotită, se infuzează 3-5 minute, se strecoară şi se beau 3 căni/zi, îndulcit cu miere de albine.
 

Remedii pentru buna circulaţie a sângelui
În cazul remedierii tulburărilor de circulaţie a sângelui, fitoterapia recomandă utilizarea unui vin medicinal preparat din 2 litri de vin alb, 100 g pulbere de vâsc, 200 ml suc de ceapă, 200 g usturoi pisat şi 200 g miere polifloră. Se pun toate componentele la macerat într-un borcan de 3-5 litri, care se ţine la soare sau la temperatura camerei, timp de 14 zile. Se amestecă zilnic. După macerare, se strecoară şi se pune într-o sticlă închisă la culoare. Se păstrează la frigider. Se consumă câte 50 ml, de două ori pe zi, cu jumătate de oră înainte de micul dejun şi de cină. În acelaşi scop se poate utiliza un ceai în amestec de plante, din coada-şoricelului, vâsc şi cătina albă, în părţi egale; 1 linguriţă de amestec la 200 ml apă clocotită, infuzie timp de 10 minute. Se beau câte 3 ceaiuri pe zi.
 

Ienupărul tratează afecţiunile reumatismale
Ienupărul este recomandat persoanelor cu afecţiuni reumatice, deoarece acesta are efecte antiinflamatoare. În tratarea reumatismului, cel mai bun este uleiul de ienupăr. Un preparat eficace împotriva reumatismului şi a durerilor provocate de acesta se obţine astfel: două picături de ulei de ienupăr, două de lămâie, două de ulei de rozmarin şi două - de ulei de pin. Totul se amestecă bine cu o picătura de extract de ghimbir şi una de piper negru, apoi cu o lingură de ulei de corp. Apoi se freacă încheieturile dureroase cu respectiva compoziţie. Uleiul din boabe de ienupăr calmează durerile în piept, iar cel preparat din rămurele este recomandat pentru bolile de piele şi pentru menţinerea frumuseţii pielii. Gravidele trebuie să evite produsele din ienupăr, iar cei care se tratează cu boabe nu trebuie să continue tratamentul mai mult de şase luni.
 

Sucul de stânjenel combate mătreaţa
*Florile albe, galbene sau albastre ale stânjeneilor se menţin aproape toată vara şi au un miros plăcut.
Mai puţini ştiu, însă, că principala utilizare fitoterapeutică a stînjenelului este în dermatologie, deoarece remediile din această plantă vindecă ulceraţii ale pielii, ulcere scrofuloase, răni, arsuri, bătături, pecingine, favus (pilomicoză contagioasă a pielii). Se întrebuinţează sucul de rizom proaspăt. Frunzele proaspete şi zdrobite se aplică pe răni cutanate şi pe ulceraţii. Sucul de stânjenel combate mătreaţa. Rizomul de stânjenel poate fi mestecat în gură pentru combaterea halenei fetide (miros neplăcut al respiraţiei). Cu toate că, în stare proaspătă, miezul rizomului de stânjenel are un gust uşor înţepător şi greţos, acesta ajută copiii mici în perioada erupţiilor dentare, exercitînd o acţiune emolientă asupra gingiei, calmînd durerile.

Uleiul de măsline calmează durerile de ficat
Ficatul este unul dintre cele mai importante organe ale corpului omenesc. Dureri în zona ficatului pot apărea, atât din cauza excesului de alimente sau alcool, cât şi pe fond psihic, din cauza stresului. Naturiştii recomandă pentru calmarea acestor dureri uleiul de măsline presat la rece. Acesta trebuie băut zilnic, câte o lingură la fiecare jumătate de oră, dar se poate lua şi mai mult în cazul unor crize acute. Senzaţia de durere scade treptat, până la dispariţia totală.

Apă de sfeclă roşie, pentru boli de plămâni
Fitoterapia recomandă remediile din sfeclă roşie în mai toate bolile pulmonare, începând de la bronşite acute sau cronice şi pneumonii, până la tuberculoză pulmonară. Aceste remedii nu suplinesc medicamentele, ci doar ajută alte terapii, completînd medicaţia sau alte formule complementare de tratament. Pentru a prepara apa de sfeclă, este nevoie de un borcan de 10 l şi 2 kg de sfeclă roşie curăţată. Sfecla se dă prin răzătoarea mare, se pune în borcan, iar peste ea se toarnă apă clocotită până se umple borcanul. După o zi, se consumă numai acel lichid în loc de apă (1-2 l/zi). Efectul benefic se simte după 3 luni, timp în care tratamentul nu trebuie întrerupt.
 

Sucul de ceapă combate surmenajul intelectual
Cel mai eficient mijloc pentru obţinerea sucului de ceapă este storcătorul electric. Ceapa conţine vitamine (A, B, C) şi săruri minerale. Este un bun stimulent al sistemului nervos, diuretic puternic, antiseptic, antiinfecţios, antisclerotic, antireumatismal. Se utilizează în astenii, surmenaj intelectual, reumatism, afecţiuni respiratorii (guturai, bronşită, astm), gripă, diabet, ateroscleroză, obezitate, impotenţă, prostatite, edeme. Se bea câte un pahar pe zi. Se poate amesteca în puţin suc de ţelină sau de morcovi. De asemenea, se poate bea după ce i s-au adăugat câteva picături de zeamă de lămâie sau diluat cu apă.