Bune de ronţăit şi sănătoase
* Coapte sau crude, seminţele, alunele, nucile sau castanele sunt nu numai gustoase, ci şi sănătoase. Ele susţin imunitatea organismului, apără inima şi ne dau energie. Trebuie doar să fie preparate foarte puţin, fără ulei şi sare.
Seminţele de dovleac. Consumate crude sau în salatele de crudităţi, sunt nu numai gustoase, dar şi sănătoase. Ele reglează colesterolul şi menţin elasticitatea vaselor de sânge datorită conţinutului bogat de acizi graşi polinesaturaţi. În plus, fac minuni pentru rinichi şi ajută bolnavii care suferă de afecţiuni hepatice. Migdalele. Dulci şi hrănitoare, migdalele sunt o sursă bogată de vitamine şi minerale, mai ales de magneziu şi de cupru. Echilibrează nivelul de calciu din organism, menţin oasele puternice şi păstrează sistemul nervos. S-a descoperit că midgalele determină scăderea colesterolului din sânge şi menţin tensiunea arterială la cote normale. Sunt o sursă importantă de vitamina E, vitală pentru sănătatea pielii. O mână de migdale, fără sare, e cea mai bună gustare în curele de slăbire, reducând senzaţia de foame. Alunele. Substanţele pe care le conţin alunele de pădure au efect vasodilatator periferic şi te protejează de bolile de inimă. Au o ridicată valoare nutritivă. 100 g de alune conţin 200 kcal, însă tocmai datorită acestei proprietăţi sunt recomandate copiilor anemici ca remediu energizant. În combinaţie cu mierea de albine, alunele de pădure sunt cele mai sănătoase dulciuri pentru copii. Fisticul. Fisticul conţine un procent important de luteină, un antioxidant care opreşte depunerea colesterolului, principala cauză a atacului de cord. Totodată, fisticul poate menţine la cote normale glicemia. De aceea e indicat să consumaţi fistic crud după alimente bogate în carbohidraţi. Castanele dulci. Bogate în amidon şi sărace în zahăr, castanele au putere calorică mare, 100 g de fruct având 200 de calorii. Conţin însă şi multe minerale: calciu, fier, magneziu, mangan, zinc, potasiu, lecitină şi fosfor. Piureul de castane păstrează în mare parte vitaminele din castanele crude. De aceea, e un tonic general, nervos şi muscular, dar are şi proprietăţi antianemice şi antiseptice. O cură de patru săptămâni ajută în bolile de stomac şi în caz de hemoroizi. Nucile. Miezul de nucă e un aliment complet, bogat în substanţe proteice, zaharuri şi minerale. Consumul constant de nuci reduce colesterolul, previne apariţia bolilor coronariene şi a osteoporozei. Pe de altă parte, fiind o sursă de acizi Omega 3, nucile previn declanşarea atacului cerebral. Chiar dacă au multe calorii, este bine să consumaţi câteva nuci în fiecare zi pentru că au efecte benefice asupra sistemului digestiv.

Ceaiul de iasomie - un remediu util
* Iasomia este un arbust decorativ, de 1-3 m înălţime, cu flori albe şi parfumate.
Infuzia de iasomie stimulează metabolismul, reglează tensiunea arterială, creşte aciditatea gastrică, provoacă transpiraţia datorită conţinutului ridicat de acid salicilic. Se recomandă ca adjuvant în curele de slăbire, în surmenaj, febră, convalescenţă, precum şi în hipoaciditatea gastrică. Datorită gustului plăcut, intră în componenţa unor formule de ceaiuri alimentare. Nu se administrează seara şi nici persoanelor care suferă de insomnie sau ulcer gastric. Nu se recomandă administrarea ceaiului de iasomie pe stomacul gol. Ajută la combaterea cefaleei şi migrenei, scade febra, reglează fluxul menstrual, combate leucorea şi accelerează metabolismul. Infuzia de iasomie se prepară din 2 linguriţe de plantă (frunze şi flori sau numai flori) la o cană de apă clocotită. Se beau două astfel de preparate pe zi. Petalele uscate de iasomie pot fi folosite la aromatizarea diferitelor ceaiuri sau ca şi condiment în mîncăruri. Uleiul volatil de iasomie este folosit în cosmetică şi în aromoterapie, având acţiune trofică asupra pielii. În utilizare internă are proprietăţi afrodisiace.

Remediu pentru indigestii şi răceli
Folosită în terapiile naturiste încă din antichitate, menta creşte spontan sau poate fi cultivată. Planta înfloreşte din iunie până în septembrie, aceasta reprezentând perioada optimă pentru recoltarea frunzelor. Frunzele de mentă au un conţinut ridicat de mentol, un ulei volatil, ceea ce le recomandă, sub formă de infuzii, ca remedii naturale în cazul indigestiilor şi al stărilor de vomă. În problemele respiratorii, în răceli, sunt indicate inhalaţii din frunzele plantei. În cazurile de astm sau bronşită, mentolul relaxează respiraţia. Masarea tâmplelor şi a cefei cu ulei de mentă calmează durerile de cap, iar efectul antibacterian al acestuia îl recomandă, în soluţie diluată, în vindecarea petelor, a punctelor negre şi a acneei. Nu este bine să se depăşească un consum de 15 grame de frunze uscate zilnic, adică echivalentul a trei căni de infuzie.

Tratament facial cu aburi mentolaţi
Acest tratament se foloseşte numai pentru pielea grasă sau normală. Tratamentul facial cu abur de mentă curăţă acest tip de ten în profunzime. Aburii mentolaţi deschid porii, permit o curăţare completă şi destind muşchii faciali. După câteva şedinţe de 10-20 minute făcute de 1-2 ori pe săptămână, pielea va căpăta o strălucire şi o fineţe de invidiat. Se pune un pumn de frunze de mentă într-un vas şi se toarnă peste ele apă clocotită. Apoi se aşează faţa deasupra vasului şi se acoperă capul cu un prosop, ca la orice inhalaţie. După cel puţin 10 minute, tratamentul este terminat, iar tenul se spală bine cu apă călduţă şi se răcoreşte.

Cicoarea, aliment şi medicament
* Cicoarea este o plantă cunoscută pentru proprietăţile sale curative încă din antichitate.
Cercetările asupra acestei plante relevă proprietăţi terapeutice necunoscute anterior. Preparatele din cicoare ajută la dezintoxicarea organismului şi la refacerea metabolismului, recomandându-se în furunculoză, acnee, mese necorespunzătoare, intoxicaţii, convalescenţă, rată metabolică scăzută.
Cicoarea scade colesterolul şi glicemia, fiind indicată ca adjuvant în ateroscleroză şi diabet. Proprietatea hipoglicemiantă se datorează faptului că glucoza din sânge, sub acţiunea principiilor din cicoare, se converteşte mai repede în glicogen, depozitându-se sub această formă în ficat. Cicoarea este şi un laxativ uşor. S-au constat rezultate pozitive şi în tratamentul unor dereglaje psihice, ca ipohondrie şi isterie. Există multe persoane în vârstă care afirmă că secretul longevităţii şi al sănătăţii lor este cicoarea. Sucul lăptos de cicoare se obţine prin stoarcerea rădăcinilor proaspete, pînă ce rezultă 100 ml de suc; acesta se amestecă în 100 ml lapte şi se bea dimineaţa, pe stomacul gol, sau seara, înainte de culcare. Are proprietăţi antioxidante, care completează celelate efecte specifice rădăcinilor de cicoare. Decoctul de cicoare se prepară din rădăcinile şi (sau) din părţile aeriene ale plantei, separate sau în amestec, după uscare. Se pun 2-3 linguri de plantă mărunţită la 750 ml apă şi se fierbe 15 minute. Se bea în doze mici, pe parcursul unei zile.