Cătina de gard, secretul tibetan al sănătăţii
*Cunoscută sub denumirea ştiinţifică de Lycium barbarum, cătina de gard este cea mai concentrată plantă în substanţe nutritive din câte există pe pământ.
Pe lângă o cantitate considerabilă de vitamina B1 şi B6 (de care organismul uman are nevoie pentru a transforma hrana în energie) dar şi vitamina E, fructele de Lycium conţin mai multe proteine decât grâul, 18 aminoacizi (8 dintre aceştia esenţiali vieţii), 21 de minerale (inclusiv cantităţi semnificative de zinc, fier, cupru, calciu, seleniu, fosfor şi germaniu - ultimul fiind un agent anticancerigen aproape niciodată găsit în alimente), mai mult betacaroten decât în morcovi, de 500 de ori mai multă vitamina C decât în portocale, acizi graşi esenţiali şi, de asemenea, este sursa cea mai bogată în carotenoide (pigmenţi graşi naturali solubili, care joacă un rol important în activitatea vitaminei A în organism) decât orice alt aliment de pe glob. Fructele de Lycium sunt folosite şi în combinaţii cu diferite alte plante, pentru a menţine sănătatea generală şi pentru a preveni afecţiunile cronice precum slăbirea articulaţiilor, ameţeli, degradarea văzului, dureri de cap, insomnie, boli cronice ale ficatului, diabet, tuberculoză şi hipertensiune. Consumul fructelor de Lycium susţine un sistem imunitar sănătos, are proprietăţi de încetinire a proceselor de îmbătrânire datorită compuşilor antioxidanţi, previne apariţia tumorilor canceroase, are un rol important de protecţie hepatică şi ajută la îmbunătăţirea acuităţii vizuale.

Remedii pentru îmbunătăţirea vederii
*Pentru a obţine o acuitate vizuală acceptabilă, este bine să consumaţi sistematic morcovi şi salate din morcovi.
Alături de morcovi, mai sunt şi alte plante ce vă pot ajuta să vedeţi mai bine. Astfel, foarte indicată este şi rădăcina de pir. O lingură de rădăcină de pir, uscată şi mărunţită sau măcinată, se pune într-un pahar de apă fierbinte, se lasă la infuzat timp de 30 de minute, apoi se strecoară şi se bea câte o lingură, de 3 ori/zi, înainte de masă. Preparatele din fructe şi seminţe de lămîiţă (tinctură de lămâiţă, extractul din seminţe, praful din fructe uscate) îmbunătăţesc vederea pe timp de noapte. Tinctura şi extractul se administrează de 2 ori/zi, câte 20-40 de picături pe stomacul gol sau cu 4 ore înainte de masă. Atenţie însă, căci aceste preparate sunt contraindicate în cazurile de insomnie şi hipertensiune arterială. În cazul înrăutăţirii vederii nocturne este indicat şi tarhonul. Foarte bune pentru îmbunătăţirea vederii, în general, sunt afinele sau infuzia de anason.
Pentru îmbunătăţirea vederii dar şi a auzului se foloseşte rădăcina de obligeană: 2 linguriţe de rădăcină se pun într-un pahar de apă fierbinte şi se lasă la infuzat 2 ore, într-un vas bine închis, apoi se strecoară. Se bea câte un sfert de pahar, de 3 ori/zi, cu 30 de minute înainte de masă. de asemenea, pentru a preveni dezvoltarea unei cataracte dar şi pentru îmbunătăţirea vederii este bine ca, seara, înainte de culcare, să se mănânce nuci.

Pentru tulburări de metabolism
Se amestecă frunze de troscot, frunze de iarbă-roşie, frunze de trei fraţi pătaţi, câte 10 g din fiecare. Se pun într-un pahar de apă fierbinte 8 g din acest amestec, se acoperă vasul şi se lasă la infuzat într-un loc întunecos, timp de o oră. După aceea, se strecoară şi se pune lichidul obţinut într-o sticlă; se păstrează într-un loc întunecos nu mai mult de 2 zile. Se iau câte 2 linguri din această infuzie, de 3-4 ori/zi. În acest caz, este recomandat şi ceaiul din iarbă-roşie.

Plantele verii: Unguraşul
*Unguraşul (Marrubium vulgare) este o plantă ierboasă care seamănă cu urzica moartă. În scop medicinal se recoltează partea aeriană în timpul înfloririi, începând din luna iunie.
Planta conţine principii amare (marubina), saponine, taninuri, acid cafeic şi clorogenic, mucilagii, săruri minerale, în special săruri de potasiu. Datorită prezenţei în cantitate mare a potasiului, precum şi a colinei, extractele de unguraş au efecte benefice în tulburările de ritm cardiac. Unguraşul are acţiune stomahică, antitermică, expectorantă, colagogă. Preparatele din unguraş sunt utilizate pentru stimularea secreţiilor digestive, creşterea poftei de mâncare, pentru combaterea diareei, combaterea febrei, în infecţiile respiratorii pentru eliminarea expectoraţiei. Infuzia se prepară din 2 linguri de plantă la 1 cană cu apă. Se administrează câte 1 lingură înainte de mesele principale. Se prepară în fiecare zi şi se administrează numai proaspătă. Infuzia diluată se prepară din 1 linguriţă de plantă uscată la 1 cană cu apă. Se beau 2-3 căni/zi. Intră în compoziţia ceaiului antiastmatic.

Florile de salcâm atenuează aciditatea gastrică
Preparatele medicinale din flori de salcâm sunt utilizate pentru calmarea durerilor reumatice, atenuarea acidităţii gastrice, ca emolient în infecţiile acute ale aparatului respirator. Combinate, în părţi egale, cu frunze de dud, care conţin carbonat de calciu, cu efect alcalinizant, se obţine un amestec excelent în tratarea gastritelor hiperacide. Se face infuzie din 2 linguriţe amestec la 300 ml apă şi se bea întreaga cantitate, fracţionată în 3 reprize, după mese. Infuzia din flori de salcâm, care poate fi folosită în cure de lungă durată, se prepară din 1 lingură flori uscate la 1 cană cu apă clocotită; se lasă vasul acoperit timp de 15 minute. Se bea călduţă, cîte 2 căni pe zi, după masa de dimineaţă şi după prînz.

Fortifiante naturale
Pentru îmbunătăţirea schimbului de substanţe în organism, în caz de oboseală şi anemie, medicina populară recomandă: o linguriţă de măceşe tăiate mărunt se pun în 200 ml de apă fierbinte, se fierb 10 minute la foc mic, apoi se lasă la infuzat 24 de ore; se strecoară, se adaugă o lingură de miere, se ia câte o lingură de decoct de 3 ori/zi, cu 15-20 de minute înainte de masă. Ca mijloc fortifiant în cazul oboselii şi al tulburărilor metabolice este recomandată următoarea infuzie: 10 g de roiniţă se pun în 400 ml de apă fierbinte, se lasă la infuzat, apoi se strecoară; se bea câte o jumătate de pahar, de 3 ori/zi. În acest caz sunt indicate şi băile cu decoct de roiniţă şi menta.

Tratamente împotriva acneei
În medicina populară, acneea are soluţii simple, care pot fi folosite ca adjuvante în tratamentul prescris de medic, cu acordul acestuia. Se pot utiliza cataplasme sau badijonări locale cu infuzii din gălbenele (flori), plop negru (muguri), brusture (rădăcină), hamei (conuri), cicoare (plantă şi rădăcină), trei-fraţi-pătaţi (plantă), frasin (frunze). Pentru efecte mai rapide, ceaiul se poate consuma şi intern, câte 1-2 căni/zi. Zonele afectate de acnee mai pot fi tamponate cu tinctură de gălbenele (20 la sută) diluată cu apă. Sunt eficiente şi aplicaţiile de produse pe bază de propolis, dacă persoana nu este alergică la produse apicole. Tot ca remedii populare, care trebuie folosite numai pe fondul unei igiene stricte, se numără şi cataplasmele cu suc de roşii natural (sau felii de roşii), suc de varză sau praz fiert, aplicate calde.


Rozmarinul, fortifiant natural
Încă din antichitate, remediile din rozmarin (Rosmarinus officinalis) se consumau pentru uşurarea durerilor în colici abdominale, atenuarea durerilor menstruale, în gută, icter, insomnie, în cefalee, pentru calmarea nervilor, la prepararea produselor cosmetice, pentru îngrijirea pielii şi regenerarea firelor de păr. Rozmarinul are acţiune de purificare, antiseptică, antianemică, antifebrilă, diuretică (stimulează secreţia renală şi astfel curăţă corpul de toxine). Calmează febra musculară, calmează durerile digestive în cazul indigestiilor provocate de stres. Aceasta plantă îmbunătăţeşte respiraţia, stimulează circulaţia sanguină şi sistemul nervos. Cercetările ştiinţifice au arătat că rozmarinul este un stimulent de memorie perfect. Uleiul volatil stimulează activitatea psihică şi îmbunătăţeşte oxigenarea creierului. Consumul de rozmarin este indicat pentru îmbunătăţirea digestiei, în nevroze, în obezitate, în afecţiuni ale ficatului, gastrită, colesterolemie, pentru profilaxia aterosclerozei (pentru prevenirea îngroşării şi rigidizării pereţilor vasculari), în astm bronşic, edeme, palpitaţii ale inimii provocate mai ales de nervozitate, abuz de cafea sau tutun. În perioada de convalescenţă, rozmarinul redă energia şi optimismul. Rozmarinul este un întăritor natural, fiind recomandat în astenie (stare de oboseală intensă şi prelungită). Fortifică într-un mod durabil întreg organismul, vitalizînd activitatea tuturor organelor şi sistemelor. Infuzia de rozmarin se prepară din 1 linguriţă de frunze uscate şi mărunţite la o cană cu apă. Se beau 1-2 căni/zi.