Luptaţi împotriva tristeţii de iarnă!
*Cu toţii devenim mai melancolici în anotimpul rece, dar, dacă ne lăsăm conduşi de tristeţe, putem cădea într-o "frumoasă" depresie...
Majoritatea dintre noi ne simţim mai obosiţi şi mai dărîmaţi în timpul iernii, dar, există persoane care suferă de adevărate depresii legate de trecerea la sezonul rece. Boala Afectivă de Sezon (SAD) este o depresie de iarnă care afectează foate multe persoane. Există foarte multe lucruri pe care le puteţi face pe cont propriu pentru a mai diminua efectele depresiei. Iată câteva sfaturi: *Ieşiţi din casă cât mai mult timp posibil. Lumina de zi determină glanda hipotalamusului din creier să producă serotonină, care are ca efect creşterea voioşiei şi a stărilor bune. Este foarte important să staţi cât mai mult timp la lumina de zi! *Înconjuraţi-vă de lumină. Multe studii au arătat că terapia prin lumină este foarte eficace. Cei ce suferă de această boală de iarnă îşi pot modifica starea de spirit prin petrecerea a cel puţin zece minute pe zi în faţa unei lumini puternice *Consumaţi alimente care alungă starea de tristeţe. Este foarte bine să consumaţi cereale, peşte, curcan, pui, fasole, ouă, brânză. Ca întotdeauna, nu uitaţi să consumaţi cele cinci porţii zilnice de fructe şi legume. *Apelaţi la plante. Acum trebuie să fie la îndemână ceaiurile de plante, în special plantele uscate şi nu ceaiurile de fructe, ci acelea de plante medicinale pe care a le putem găsi la Plafar *Faceţi exerciţii fizice zilnic. Este bine să faceţi cel puţin 20-30 de minute de exerciţiu aerobic în fiecare dimineaţă. Ele vă vor da încredere! *Aveţi grijă de dumneavoastră. Răsfăţaţi-vă cu o baie lungă şi fierbinte şi cu o cană de ceai de muşeţel înainte de somn, pentru a avea o noapte liniştită. Mergeţi la un salon de înfrumuseţare cel puţin o dată pe lună sau la un meci cu prietenii. *Mergeţi la doctor dacă simţiţi tristeţe şi stări de rău psihic.
Nu lăsaţi iarna să vă doboare, ci faceţi în aşa fel ca zilele scurte şi mohorâte să nu vă dea peste cap viaţa!

***
Busuiocul, planta de suflet
Originar din India şi preţuit de mai toate popoarele europene, busuiocul (Ocimum basilicum) este o planta "de suflet", care, pe lângă faptul că aduce noroc, aduce şi sănătate. Busuiocul este bun "pentru cei mâhniţi şi pentru cei cu inima grea", fiind un foarte bun calmant, dar, în acelaşi timp, fiind şi un excelent tonifiant şi reconfortant al nervilor. Are acţiune antibiotică, antimicrobiană, antitusivă şi expectorantă şi acţionează ca diuretic, carminativ, antiseptic, antiinflamator gastric, intestinal şi renal. Ceaiul de busuioc stimulează pofta de mâncare. Infuzia se prepară dintr-o lingură de plantă, uscată şi mărunţită, la 200 ml apă clocotită; se acoperă vasul şi se lasă să infuzeze 10 minute, apoi se strecoară şi se beau 2 ceaiuri călduţe pe zi, prin înghiţituri rare, după mesele principale, obligatoriu un ceai seara, la culcare. Are efecte în disfuncţii stomacale, gastrite, insomnii, iritabilitate, nervozitate, migrene, angină pectorală, în colite de fermentaţie, diaree, colici intestinali şi balonări. Combate greaţa şi senzaţia de vomă. Stimulează pofta de mâncare, combate astenia şi scade febra. Ajută la combaterea bronşitei, gripei, durerilor articulare, insuficienţei circulatorii şi reumatismului. Decoctul energizant se poate face şi din seminţe de busuioc - o lingură la 500 ml apă rece, se fierbe 5 minute, se infuzează încă 10, se strecoară şi se bea toată cantitatea în cursul zilei. Încă nu este cunoscut efectul busuiocului asupra glandelor endocrine, dar este cert că, atât la femei, cât şi la bărbaţi, este un regenerator rapid, oprind procesele de uzură din organism şi îmbătrânirea la nivel celular.

***
Peştele - benefic pentru inimă
Consumul de peşte reprezintă o adevărată mană cerească pentru inimă. Confirmarea vine din partea unor cercetători japonezi, care şi-au prezentat concluziile în cadrul congresului Asociaţiei americane de cardiologie. Potrivit cercetătorilor, o porţie consistentă de ulei de peşte, combinată cu efectul medicamentelor anticolesterol (statine), sunt benefice împotriva bolilor cardiace. Studiul a fost realizat de cercetătorii de la Kobe University şi a fost efectuat pe un eşantion de 18.645 voluntari.
***
Contra arsurilor la stomac
Oamenii care suferă de arsuri la stomac au prea mult acid gastric. Un remediu pentru această afecţiune este ceaiul de pelin. Pentru o alinare imediată, în condiţiile în care ficatul şi bila funcţionează bine, trebuie să mâncaţi o bucată de brânză grasă, fără pâine, sau o bucăţică de slănină tot fără pâine. Brânza cu conţinut mare de grăsime sau slănina absorb acidul gastric în exces. Mâncate cu pâine produc chiar mai mult acid gastric şi arsurile se înrăutăţesc.

***
Grâul germinat, regeneratorul organismului
Grâul germinat este un aliment echilibrant, pe care ar trebui să-l consumăm în fiecare zi, fiind un regenerator nemedicamentos al tuturor funcţiilor organismului. Într-un vas, se pune un strat de grâu a cărui grosime să nu depăşească 1-2 cm, peste care se toarnă apă de izvor fără ca aceasta să depăşească nivelul grâului. Se păstrează la temperatura camerei 2-3 zile, până când din boabele de grâu ies germenii verzi. Cel mai bun grâu germinat pentru consum este atunci când germenii nu depăşesc 1 mm, iar culoarea lor este un verde mai deschis.
***
Pătlăgină şi lucernă pentru bronşită cronică
Bronşita cronică poate fi tratată eficient cu un suc obţinut din pătlăgină şi lucernă, pe care îl puteţi prepara acasă. O mână de frunze proaspete de patlagină se spală foarte bine, apoi se dau prin maşina de tocat şi se storc, obţinându-se în jur de 50 ml de suc. În acelaşi mod se prepară şi sucul de lucernă. Apoi se amestecă cele două sucuri şi se adaugă o linguriţă cu miere de albine şi două linguriţe cu oţet de mere (de preferat făcut în casă). Întreaga cantitate se consumă imediat. Procedeul se repetă de 4 ori pe zi, din patru în patru ore. Tratamentul durează şase săptămâni, ameliorarea bronşitei cronice fiind garantată, iar cu puţin noroc poate se obţine chiar vindecarea ei.
***
Mugurii de pin
Mugurii de pin conţin uleiuri volatile cu proprietăţi antiseptice, antiinflamatorii si expectorante. Ceaiul, ca şi uleiul volatil, au proprietăţi antiinflamatorii, antiseptice ale căilor respiratorii şi urinare. Mugurii de pin stnt un agent cicatrizant atât în cistite, pielite şi uretrite, cât şi în tuse, traheite, bronşite şi gripă. Infuzia se prepară din 250 ml apă clocotită, care se toarnă peste 1 lingură de muguri de pin sfărâmaţi bine. Se lasă la infuzat timp de 15 minute şi se strecoară. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi.

***
Tonice pentru astenici
Se amestecă rădăcină de angelică, frunze de măghiran, rădăcini de hrean şi frunze de lămâioară, câte 30 g din fiecare. Se pune o lingură de amestec la o cană cu apă, se fierbe 2-3 minute şi se lasă la infuzat încă 10 minute. Se beau două ceşti/zi. Ceaiul are proprietăţi de stimulare a sistemului nervos şi a vitalităţii. La fel de indicat este un vin tonic preparat din rădăcină de angelică (20 g), rădăcină de ghimbir (20 g), rădăcină de hrean (10 g), petale de trandafir roşii (5 g), câteva flori de muşeţel şi câteva cuişoare. Aceste ingrediente se amestecă într-un litru de vin alb sau roşu, în care se lasă timp de o săptămână, agitându-se din când în când. Se strecoară şi se bea câte un pahar înainte de masă.
***
Măceşele calmează crizele de ficat
Specialiştii în medicină naturistă spun că măceşele pot fi folosite în calmarea crizelor de ficat, efectul benefic fiind garantat. O licoare preparată din măceşe pune în valoare această calitate curativă a plantei.
Tămăduitorii vremurilor trecute obişnuiau să recomande persoanelor care sufereau de crize hepatice un remediu obţinut din fructele de măceş uscate şi pisate. Bolnavilor care făceau crize de ficat li se administra zeama de la 20 de măceşe zdrobite, care fuseseră lăsate în prealabil la înmuiat într-o cană cu apă nefiartă, combinată cu fiertura de la alte 20 de măceşe, puse pe foc într-un sfert de litru de apă. După ce bolnavul consuma licoarea, crizele de ficat, greaţa şi moleşeala dispăreau rapid.