Penitenciarul din Oradea şi-a deschis, zilele trecute, porţile, pentru toţi cei care au dorit să viziteze unitatea de detenţie, celulele, spaţiile comune, biblioteca sau sala de sport. Curioşii au avut posibilitatea să intre în grupuri organizate, pe baza buletinului de identitate şi, însoţiţi de angajaţii instituţiei, să vadă cu ochii lor condiţiile în care trăiesc cele aproape 500 de persoane private de libertate.

 

Închisoarea din Oradea, care deserveşte judeţele Bihor, Sălaj şi Satu Mare, funcţionează din anul 1865, în anul 2004 trecând la statutul de Penitenciar cu Regim de Maximă Siguranţă. În prezent, instituţia dispune de 599 de paturi instalate, la un efectiv de circa 446 de deţinuţi în regim de maximă siguranţă, regim închis şi arest preventiv şi regim deschis. De câţiva ani, la Oradea nu mai sunt deţinute femei, existând doar situaţii în care acestea sunt în tranzit prin închisoarea din municipiu. Camerele de detenţie sunt cu două, şase sau 16 paturi, în funcţie de regimul de detenţie. Anul trecut s-au finalizat investiţiile la centrala termică, fiind montată una modernă, pe gaz, astfel că, acum, apa caldă este asigurată zilnic, crescând astfel numărul de duşuri oferite deţinuţilor, de la câteva pe săptămână, cu vechea centrală, la duşuri zilnice. De asemenea, în Penitenciarul Oradea a fost dat în folosinţă un sistem de videoconferinţă prin care deţinuţii pot fi audiaţi de instanţă chiar din unitate, fără a mai fi necesară deplasarea acestora în diverse locuri din ţară, aspect care reduce semnificativ cheltuielile. Lucrările de modernizare continuă în instituţie. Infirmeria unităţii, unde va fi înfiinţată inclusiv o cameră destinată bolnavilor cu afecţiuni psihice, este în curs de modernizare, sunt amenajate 28 de băi pe secţia de maximă siguranţă, secţiile vor fi dotate cu maşini de spălat şi frigidere etc. O investiţie importantă a fost amenajarea sectorului educaţie, un corp de clădire în care îşi desfăşoară activitatea psihologii, asistenţii sociali şi specialiştii în educaţie ai instituţiei. În medie, zilnic, specialiştii discută cu 150 de persoane, încercând să afle vulnerabilităţile acestora, problemele lor şi, mai ales, încercând să îi susţină. “Discutăm cu fiecare persoană care intră în unitate. Sunt oameni cu probleme, mulţi sunt fără studii. Scopul nostru este acela de a-i sprijini şi de a încerca să îi reintegrăm după efectuarea pedepsei. Aproximativ 7,8% dintre persoanele private de liberate sunt analfabete, 11,56% au studii primare şi 36,77% studii gimnaziale. Anul trecut am reuşit să şcolarizăm aproximativ 10% din efectiv, 52 de persoane înscrise în clasele I-XI”, a precizat, ieri, Gabriel Ţica, director adjunct Educaţie şi Asistenţă psiho-socială din cadrul Penitenciarului. Deţinuţii urmează cursurile de învăţământ în incinta unităţii de detenţie, iar pe viitor se doreşte şi organizarea unor stagii de practică în diverse meserii, astfel încât, în momentul liberării, persoanele private de libertate care doresc să fie calificate şi pregătite să ocupe un loc de muncă.  Deţinuţii care muncesc, care participă la activităţi de reeducare sau la diferite alte tipuri de programe desfăşurate în penitenciar au numai de câştigat. Cei care muncesc, fie în punctele de lucru din incinta instituţiei, fie în afara acesteia, sunt plătiţi şi li se scad zile din pedeapsă. În plus, un comportament bun aduce recompense: mai multe vizite şi pachete. Persoanele private de libertate au la dispoziţie şi o cameră intimă, la care pot apela o dată la trei luni, timp de trei ore. În ceea ce priveşte starea de sănătate a persoanelor private de libertate, aceasta este asigurată de un cabinet medical şi unul stomatologic. La Oradea va fi finalizat anul acesta un proiect pilot, un sistem de telemedicină între instituţie şi Penitenciarul Spital Dej. În prezent, pentru situaţii urgente, deţinuţii sunt transportaţi la spitalele din oraş, Spitalul Judeţean sau Spitalul Militar. Bolnavii cronici sunt transportaţi în prezent la Dej, lucru care, odată cu punerea în funcţiune a sistemului de telemedicină, nu va mai fi necesar. De asemenea, deţinuţii au acces şi la o bibliotecă cu aproximativ 6000 de volume, aproape jumătate dintre deţinuţi fiind înscrişi. Din numărul total de persoane custodiate la Oradea, cele mai multe execută pedepse în regim închis sau în regim de maximă siguranţă. Circa 60 de deţinuţi au un regim deschis şi lucrează inclusiv în afara instituţiei, fără supraveghere, în timp ce aproximativ 20 de persoane au de executat pedepse de peste 25 de ani închisoare sau pe viaţă. Numărul lor se schimbă însă de la o zi la alta. Vara sunt mai puţini, iar iarna mai mulţi. Specialiştii explică fenomenul prin faptul că, în sezonul rece, persoanele fără adăpost, spre exemplu, comit infracţiuni tocmai pentru a ajunge în instituţie. Tot la Oradea ajung şi cetăţenii români extrădaţi, aceştia fiind preluaţi periodic de la graniţă. Recidiva este de aproximativ 50%, ceea ce înseamnă că aproximativ jumătate din cei care sunt liberaţi, la un moment dat, comit alte infracţiuni şi se reîntorc după gratii.