În cadrul proiectului naţional "Sănătatea se cunoaște de dimineață!" a avut loc o conferinţă susţinută de specialişti ai Centrului de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice Oradea. Aceştia atrag atenţia că ultimele statistici sunt alarmante: peste două milioane de români trăiesc cu diabet zaharat. Deşi diabetul de tip II poate fi prevenit printr-o alimentaţie corectă, această afecţiune continuă să se răspândească inclusiv în rândul copiilor cu vârste între un an şi jumătate şi 13 ani.

Aşa cum explică prof. dr. Amorin Popa, şeful Centrului de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice Oradea, în România a fost finalizat cel mai mare studiu epidemiologic de nutriţie, Predatorr 2014, în cadrul căruia specialiştii orădeni au avut un rol important, aici existând cea de-a doua reţea ca mărime de diabetologi din România, după Bucureşti (Oradea are 25 de medici, Bucureştiul 140). Proiectul a dezvăluit că, dacă în datele oficiale iniţiale, din anul 2011, procentul bolnavilor de diabet era de 5,3%, majoritatea în judeţele din nord-vestul şi centrul ţării, la ora actuală procentul a crescut la 11,6 %. Amorin Popa a subliniat că datele iniţiale au fost culese din evidenţele CNAS, pe când proiectul Predatorr a urmărit identificarea bolnavilor care nu sunt luaţi în evidenţă cu tratamente. Concluziile arată că două milioane de români au diabet zaharat şi trei milioane de români au prediabet. Noua hartă mai arată că cei mai mulţi bolnavi sunt în sudul României, în special în Muntenia, Moldova şi Oltenia. Statisticile sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât bugetul CNAS acoperă doar 800 de cazuri. Tot grav este şi faptul că în România 20,6% din oamenii care suferă de diabet zaharat sunt necunoscuţi.

Diabetul la copii

Chiar dacă majoritatea bolnavilor luaţi în evidenţă au peste 60 de ani, numărul de cazuri este în creştere în rândul copiilor. Aşa cum a explicat dr. Ritli Ladislau, la copii boala debutează între un an şi jumătate şi 13 ani, iar în Bihor, 63 de copii sunt luaţi în evidenţă. "Dacă în mod normal avem maxim opt cazuri de copii pe an, anul acesta a fost o explozie, 15 copii primind acest diagnostic. Nu cunoaştem cauzele acestui aspect", a spus Ritli Ladislau. În general, cauzele debutului la vârste fragede sunt de factură genetică, nutriţională sau medicamentoasă. "Diabetul de tip II ţine de genetica familiei şi de un stil de viaţă defectuos. S-a remarcat că 20% dintre liceeni au probleme de obezitate. Asta şi pentru că educaţia nutriţională a părinţilor este nulă", a spus Ritli Ladislau. Doi adolescenţi, Darius şi Csilla, amândoi bolnavi, au fost prezenţi la conferinţă şi au vorbit despre regimul de viaţă sănătos pe care l-au adoptat după diagnostic: consumul de legume şi fructe, eliminarea dulciurilor, hidratarea corectă şi mişcarea. Ei au povestit şi care sunt neajunsurile bolii, de la stările de rău iniţiale la dependenţa de insulină şi integrarea în societate.

Prevenţie

Medicii atrag atenţia că regimul pe care îl are un bolnav de diabet ar trebui să fie urmat şi de cei sănătoşi, pentru prevenţie şi că supraponderabilitatea şi obezitatea sunt factori importanţi în declanşarea bolii. "Suntem ceea ce mâncăm. Şi am ajuns din vânători şi culegători nişte sedentari stresaţi", a spus medicul Luiza Demian. Ea a subliniat că viitoarea mamă trebuie să ştie ce şi cât să mănânce, când să se oprească, cum să facă diversificarea în alimentaţia bebeluşului şi cum să-şi hrănească zilnic copilul. Astfel, un mic dejun sănătos trebuie să conţină la un copil o cană de lapte sau un ou moale, o felie de pâine de secară (pâinea din făină albă, procesată, nu-şi menţine fibrele), un fruct şi legume de sezon (ex: iarna, roşia poate fi înlocuită cu un morcov). Luiza Demian a mai spus că pâinea prăjită nu este mai dietetică, mezelurile nu sunt indicate, iar cerealele prelucrate industrial (de ex. fulgi cu cacao) nu sunt sănătoase. Medicul mai recomandă hidratarea corectă (care la un adult înseamnă trei litri de apă pe zi) şi mişcarea.