Statul român la care cetățenii au cotizat lună de lună din salarii în sistemul public de pensii ar trebui să plătească pensiile la timp, dar a ales altceva: confruntarea. În sălile „pașilor pierduți” mii de pensionari au dat statul în judecată și așteaptă să li se facă dreptate.

 

Casa Națională de Pensii Publice recunoaște oficial că are pe rol 17.865 de procese cu pensionarii. Nu cu marii evazioniști, nu cu rețelele de fraudă. Cu pensionarii.

Pentru ce se judecă? Pentru drepturi. Pentru recalculări. Pentru bani cuveniți prin lege. Și de ce întârzie recalcularea pensiilor? Răspunsul oficial este aproape cinic: softul nu funcționează.

Informația nu vine dintr-un zvon sau dintr-o declarație politică. A fost obținută oficial de Avocatul Poporului și inclusă în Raportul pe anul 2025. Așadar, statul admite, negru pe alb, că digitalizarea promisă s-a transformat într-un blocaj generalizat și nu intenționează să remedieze problema.

În loc să rezolve administrativ situațiile, sistemul împinge mii de oameni în sălile de judecată. Și problema a devenit critică, supraaglomerarea instanțelor fiind generalizată la nivel național și generată chiar de stat, când situația s-ar putea rezolva foarte rapid, printr-o decizie administrativă.

 

Bihor – radiografia unui haos

La nivel local, cifrele sunt la fel de grăitoare. Casa Județeană de Pensii Bihor a înregistrat în anul trecut 7.875 de cereri de recalculare a pensiilor.

Situația la final de an, așa cum a fost comunicată Redacției Crișana de către Casa Județeană de Pensii: 3.720 cereri – admise, 30 cereri – respinse și 4.125 cereri – încă în curs de soluționare. Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate dintre oameni încă așteaptă. Nu o favoare, ci aplicarea legii.

Pe de altă parte, județul nu face notă discordantă față de restul țării. În 2025, Casa Județeană de Pensii Bihor este parte în 2.287 de cauze.

Majoritatea vizează anularea deciziilor de acordare sau respingere a pensiei; contestarea stagiului complet de cotizare; nerecunoașterea muncii în condiții deosebite sau speciale; refuzul valorificării unor adeverințe pe motiv că nu respectă forma impusă de Legea 360/2023.

Cu alte cuvinte: birocrație rigidă, interpretări restrictive și o instituție care preferă să lase instanța să decidă în loc să rezolve administrativ.

Există și procese privind restituirea CASS sau a impozitului progresiv, dar acestea sunt mai puține. Miezul problemei rămâne accesul la dreptul de pensie.

 

Digitalizare pe hârtie, blocaj în realitate

Explicația „softului care nu funcționează” devine simbolul unei administrații incapabile să gestioneze un sistem vital. Când un program informatic devine scut pentru întârzierea drepturilor, problema nu mai este tehnică. Este sistemică.

În loc să fie alături de pensionari, statul îi transformă în reclamanți. În loc să simplifice procedurile, ridică bariere. În loc să repare greșelile administrativ, le externalizează către instanțe.

17.865 de procese nu înseamnă doar cifre. Înseamnă timp pierdut, bani cheltuiți, stres pentru oameni care au muncit zeci de ani.

Întrebarea care rămâne: cine plătește pentru acest blocaj? Pensionarii sau cei care au promis un sistem funcțional și au livrat un soft care „nu merge”?

 

În atenția pensionarilor!

 

Îndemnăm pe toți pensionarii care se regăsesc în aceste situații să întocmească petiții către deputații și senatorii bihoreni din Parlamentul României pentru a le solicita să intervină și să determine Casa Națională de Pensii să respecte legea. Pot trimite, de asemenea, petiții către Avocatul Poporului și către Redacția Crișana pe adresa redactia@crisana.ro.