Revizuirea deciziilor de recalculare a pensiilor se impune în 1.090 de cazuri, reprezentând un procent de 0,024% din aproape 4,6 milioane de decizii emise până în prezent, a anunţat preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP), Daniel Baciu, într-o conferinţă de presă. Care este adevărata miză a recalculării?!

 

„De când am început procesul de transmitere a acestor decizii de pensionare către pensionari, şi până astăzi, am avut la nivel naţional un număr de 9.170 de audienţe pe care colegii mei le-au acordat pensionarilor în această perioadă. Pe lângă aceste audienţe, am avut sesizări la birourile de Relaţii cu publicul, cât şi în formă electronică, încă aproape 2.400 de asemenea cerinţe. Este vorba despre 11.500 de persoane care ni s-au adresat sub diverse forme în această perioadă. Din aceste 11.500 de persoane, am găsit un număr de 1.090 de cazuri în care se impune revizuirea deciziilor de recalculare, reprezentând un procent de 0,024% din aproape 4,6 milioane de decizii pe care le-am emis în prezent. Deci, procentul este foarte, foarte mic", a susţinut Daniel Baciu.

Potrivit sursei citate, restul pensionarilor care au cerut caselor teritoriale de pensii informaţii referitoare la deciziile de recalculare au primit toate lămuririle necesare.

„Restul pensionarilor care ni s-au adresat la casele teritoriale de pensii au plecat, au fost lămuriţi. Puteţi să verificaţi. Chiar dacă mergem acolo, la orice casă teritorială de pensie, veţi vedea că nu mai este niciun pensionar. De obicei avem o afluenţă la prima oră a dimineţii, până la prânz lucrurile se rezolvă, toată lumea primeşte informaţiile necesare (...)", a spus acesta.

Baciu a adăugat că pensionarii sunt îndreptăţiţi să primească informaţii, pentru că este o lege nouă, menţionând că aşa s-a întâmplat de fiecare dată când s-a schimbat o lege în sistemul public de pensii.

„Vreau să vă spun din start că aceşti pensionari sunt îndreptăţiţi să primească aceste informaţii şi este normal şi firesc ca în această perioadă să avem o afluenţă mai mare de pensionari la casele teritoriale de pensii, pentru că este o lege nouă. Aşa s-a întâmplat de fiecare dată când s-a schimbat o lege în sistemul public şi oamenii sunt dornici să afle toate informaţiile cuprinse în această decizie de recalculare. Din acest considerent, eu am cerut colegilor mei să aibă toată disponibilitatea în această perioadă să transmită toate informaţiile pe care le solicită pensionarii. Este normal, ei merită aceste răspunsuri din partea colegilor de la casele de pensii", a subliniat Daniel Baciu.

 

S-a muncit pe brânci

Totodată, şeful CNPP a reiterat că acest proces de recalculare a pensiilor este cea mai amplă reformă care s-a făcut vreodată în sistemul public, „cel puţin din ultimii 50 de ani" şi a vizat efectiv recalcularea a peste 4,8 milioane de dosare de pensie.

„A fost un proces foarte amplu şi laborios, care s-a întins pe aproape 3 ani de zile. Am reuşit să verificăm în primul rând toate dosarele. Vreau să vă spun că la casele teritoriale de pensii sunt dosare în plată de peste 35 şi chiar 40 de ani, dosare în plată. Nici nu exista tehnică de calcul la vremea respectivă. A trebuit pe toate aceste dosare să le aducem într-un format electronic de ultimă generaţie. Practic, am făcut şi digitalizarea acestor dosare din sistemul public de pensii. Vreau să vă spun că până în prezent au fost transmise către pensionari peste 4,1 milioane de decizii. Este cifra pe care am primit-o de la Compania Naţională Poşta Română (...)", a punctat acesta.

Nu în ultimul rând, Baciu a mulţumit colegilor săi de la casele teritoriale de pensii, care au lucrat până la miezul nopţii în aceste săptămâni.

 

Adevărata miză a recalculării - plafonarea unor pensii

Există peste 700.000 de pensionari cărora nu le vor crește pensiile odată cu recalcularea acestora vor rămâne cu pensiile plafonate pentru perioade care trec de 5 ani, arată calculele ziarului Libertatea bazate pe discuții cu experți în domeniu.

Deciziile de recalculare primite de aceștia arată că pensiile lor scad în cuantumuri diferite față de nivelul actual în plată, însă legea prevede faptul că vor primi în continuare nivelul cel mai favorabil.

Spre exemplu, dacă un pensionar are 7.000 de lei, iar prin decizia de recalculare i se transmite că pensia la care are dreptul este de 5.000 de lei, atunci va rămâne tot cu cei 7.000 de lei. În schimb, aceștia nu vor mai beneficia de indexările care se fac la începutul fiecărui an cu inflația. De exemplu, dacă ar trebui să primească o indexare de 10%, atunci la cei 5.000 de lei recalculați ar trebui aplicată o majorare de 500 de lei. Suma totală, de 5.500 de lei, este mai mică decât cea în plată de 7.000 de lei, astfel că nu va exista nicio majorare în realitate. Mai mult, perioada de timp în care se poate ajunge de la 5.000 la 7.000 de lei de lei ar fi de cel puțin patru ani, în cazul în care indexarea anuală ar fi de 10%. Dar această indexare nu va fi de 10% an pe an, pentru că este realizată în funcție de inflație, iar aceasta este acum în scădere. În luna iunie, inflația a fost de 4,9% față de luna iunie 2023, conform Institutului Național de Statistică (INS).

„Cei care primesc decizii cu pensii recalculate mai mici vor primi aceeași pensie, dar nu vor mai primi indexări. Acestea se vor face la valoarea mai mică până când se va depăși nivelul actual în plată. Acest lucru poate să însemne un an-doi-trei-cinci ani. S-a schimbat formula de calcul pentru a repara discriminări și inechități. Modificările nu au venit din aer, este prevedere din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență – n.r.)”, a declarat, pentru Libertatea, Dumitru Costin – liderul Blocului Național Sindical (BNS).

 

Cine sunt cei afectați

Cei mai afectați sunt cei care au lucrat în condiții grele, precum mineri, ceferiști, siderurgiști, energeticieni etc. Aceștia au beneficiat în trecut de legi favorabile pentru pensionare, fie prin cotizare la un stagiu mai mic, de 20 de ani, fie prin acordarea unor bonusuri. Noua lege încearcă să aducă pensionarii pe același nivel de contributivitate. În mod normal, pensionarea se face la 65 de ani, cu un stagiu complet de cotizare de 35 de ani. Tot statul i-a trimis la pensie Problema este că în urmă cu 15-20 de ani, când s-au făcut restructurări în companiile de stat din transporturi, energie și minerit, fix statul i-a împins pe angajați la pensionare pentru a nu avea proteste.

„Nu se mai ia în calcul invaliditatea, iar România a avut multe pensionări pe caz de boală sau invaliditate care erau de fapt luate pe șpagă. Plus faptul că statul a scos la pensie mineri, siderurgiști, ceferiști și acum îi afectează la pensie”, a mai arătat Dumitru Costin, arată sursa citată.

 

Problema pensiilor speciale

Liderul de sindicat spune că ar trebui pusă și problema pensiilor speciale, deoarece și aici sunt categorii de persoane avantajate prin legi favorabile și care primesc pensii mult mai mari decât au contribuit.

„Mai trebuie pusă însă și problema pensiilor din Justiție și Interne: nu poți să te pensionezi la 45 de ani și apoi să te angajezi la loc și să cumulezi pensia cu salariul. Ar fi trebuit pusă o interdicție de cumulare a pensiei cu salariul la stat. Dacă te-ai pensionat de rău ce era nu poți să te reangajezi a doua zi în același loc. Sau nu poți să fii general în SPP și apoi să fii afacerist cu firme”, a punctat Dumitru Costin. Curtea Constituțională a respins până acum mai multe inițiative de eliminare a pensiilor speciale. Aceasta a spus că nu pot fi eliminate discriminatoriu o serie de pensii speciale, astfel că orice măsură s-ar lua ar trebui aplicată tuturor pensionarilor.