Show-ul baschetbalistic desfăşurat în Sala Sporturilor din Oradea a avut un invitat pe măsura evenimentului, Ghiţă Mureşan, singurul român care a activat în NBA, la Washington Bullets (Wizzard) şi New Jersey Nets. Primit cu deosebită simpatie de spectatorii orădeni, "uriaşul" de 2,32 metri, în vârstă de 32 de ani, nu i-a dezamăgit, fiind receptiv la solicitările acestora. Astfel, atât în pauze, cât şi după încheierea meciului, "Big" Ghiţă a acordat autografe, a dialogat şi a acceptat să se fotografieze cu fanii, dar şi cu jucătorii prezenţi la "Meciul Stelelor Baschetului Românesc". Chiar dacă a fost asaltat de numeroşi simpatizanţi, Ghiţă Mureşan şi-a făcut timp să răspundă şi câtorva dintre întrebările adresate de reprezentanţii mass-media. - Ce amintiri te leagă de Oradea? - Aici am debutat şi cunosc bine toate terenurile şi sălile de sport din Oradea. Îmi amintesc cu plăcere de numeroasele meciuri disputate aici. - Ce părere ai despre baschetul românesc în momentul de faţă? - Pentru mine, baschetul înseamnă foarte mult. Despre cel românesc, pot să spun că, în ultima perioadă, este într-un progres vizibil. Sunt mulţumit că atât "naţionala", cât şi echipele de club progresează şi reuşesc să aibă rezultate şi pe plan extern. - Despre cel orădean? - Mă bucură că Şerban Sere şi Toni Alexe doresc să readucă baschetul la nivel de seniori în actualitate, însă, cred că singuri le va fi foarte greu. Au nevoie de ajutor din partea forurilor locale. Apoi, a face o echipă de baschet, care să aibă şi rezultate, necesită un anumit timp, nu se poate face peste noapte. Oradea este, însă, un oraş potrivit pentru baschet, care a dat mulţi baschetbalişti de valoare de-a lungul timpului. - Cariera ta de jucător s-a încheiat sau mai sunt şanse de a reveni sub panou? - Din păcate, retragerea mea este definitivă. Am avut o carieră extraordinară, dar acum trebuie să privesc înainte. Din lumea baschetului nu o să ies, bineînţeles, deoarece e singurul lucru pe care ştiu să-l fac. O să încerc să le insuflu asta şi celor doi băieţi ai mei. - Sub ce formă vei dori să activezi în "sportul cu mingea la coş"? - Intenţionez să pun bazele unei academii de baschet în New Jersey, locul unde momentan sunt stabilit. Pentru îndeplinirea acestui deziderat, doresc să colaborez cu jucători actuali, foşti colegi, antrenori din România. Să ştiţi că, pentru mine, e foarte important ca baschetul din România să se ridice şi voi încerca atât cât îmi stă în putinţă să ajut baschetbaliştii români. - Cât timp crezi că va mai trece până când un român va ajunge să joace în liga profesionistă nord-americană de baschet? - Greu de spus. Sper, însă, să nu treacă foarte mult timp până ce vreun jucător din România să-mi calce pe urme. În ţara noastră sunt jucători talentaţi, muncesc, însă se lovesc de foarte multe lipsuri, asupra cărora nu doresc să insist în acest moment festiv, de referinţă pentru baschetul românesc şi, sper, pentru cel orădean.